Pe aceeași temă
Aderarea României la spațiul Schengen s-ar putea lovi de un nou obstacol, pe lângă opoziția Olandei – nici parlamentul suedez nu este de acord cu aceasta, iar guvernul minoritar care conduce Suedia de la ultimele alegeri ar putea să fie presat să își schimbe poziția actuală și să nu mai susțină aderarea, scrie publicația suedeză, Dagens Nyheter.
Joi, la întâlnirea comisiei de justiție a parlamentului de la Stockholm, guvernul suedez a transmis propunerea sa conform căreia, Suedia va susține aderarea la spațiul Schengen a României, Bulgariei și Croației. Guvernul anterior, condus de social-democrați, s-a opus extinderii spațiului Schengen, iar partidul, aflat acum în opoziție, continuă să se opună.
De asemenea, formațiunea extremistă Suedezii Democrați, care nu se află la guvernare dar care susține guvernul din parlament, a transmis că se opune. Fără sprijinul acestora, guvernul minoritar al lui Ulf Kristersson s-ar putea prăbuși.
„Suntem de părere că, atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să începem cu nevoia noastră de a controla intrările și ieșirile și de a ne asigura că avem toate instrumentele necesare pentru a lupta împotriva infracționalității”, a declarat Ardalan Shekarabi, din partea social-democraților suedezi. El s-a declarat surprins că guvernul a depus această propunere fără să o discute în prealabil cu social-democrații și cu democrații suedezi. El a mai spus și că „au existat probleme cu migranți din Bulgaria și România care au fost exploatați în Suedia”.
Publicația suedeză scrie că, cel mai probabil, guvernul suedez se va lovi de prima sa înfrângere în parlament. „În ce privește Bulgaria și România, Suedia se confruntă cu probleme mari cu cetățenii acestor țări care abuzează de actuala directivă pe mobilitate și pun la îndoială ordinea publică din Suedia”, scrie și unul dintre parlamentarii extremiștii, membrul SD Adam Marttinen.
SD mai susține și că există „critici cu privire la corupția extinsă și lipsa de acțiune împotriva crimei organizate din aceste țări”. SD a mai spus și că „granița externă a Schengen s-ar muta pe granița Ucrainei”, în cazul în care România ar adera.
România a susţinut aderarea Suediei la NATO
În cursul acestui an, după ce Rusia a invadat Ucraina, Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO. În Suedia, majoritatea partidelor au susţinut alăturarea la alianţă pe fondul războiului.
În luna mai, Ministerul Afacerilor Externe transmitea, printr-un comunicat de presă, că România susţine fără rezerve sau condiţii aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO, alianţă din care ţara noastră face parte.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în iulie, decretul prentru promulgarea Legii privind ratificarea protocolului de aderare a celor două state. Anterior, proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și de Camera Deputaților, cu 227 de voturi „pentru” şi 3 abţineri, în Senat fiind 94 de voturi „pentru” şi o abţinere.
"România este un aliat sincer şi deschis pentru ca Finlanda şi Suedia să se simtă ca membre ale NATO, aşa cum se simte azi România, să beneficieze de cele mai importante garanţii de securitate din întreaga istorie, garanţii cât se poate de concrete şi vizibile după declanşarea invaziei ruseşti", spunea Marcel Ciolacu la acel moment.
Olanda caută aliaţi pentru blocarea României
Reprezentanții Executivului olandez ar fi încercat să convingă președinția cehă a Consiliului UE să nu includă aderarea României și Bulgariei pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie, însă oficialii s-ar fi opus, potrivit unor surse citate de MainNews.
În același timp, potrivit sursei citate, guvernul olandez ar fi căutat chiar sprijinul și altor state în demersul său. Mai exact, Guvernul Olandei s-ar fi adresat liderilor politici din Suedia și Danemarca, țări care în trecut au mai avut obiecții în privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Scenariile posibile privind aderarea la Schengen
Un scenariu posibil ar fi aderarea României și Bulgariei la Schengen cu o serie de condiționalități, practic pe modelul în care cele două țări au fost admise în UE, iar acest lucru ar reprezenta o ieșire onorabilă pentru Guvernul Olandei condus de Rutte, menţionează sursa citată.
De altfel, nu poate fi exclusă nici posibilitatea unei decizii de aderare parțială a celor două țări, care ar însemna, de asemenea, o soluție de compromis, care a mai fost discutată în anii anteriori.
O aderare parțială ar presupune doar intrarea în Schengen cu porturile și aeroporturile, frontierele terestre fiind lăsate pentru o dată ulterioară.
