Orașul sculptat de artă

Sorina Jecza | 22.12.2021

„Arhitectura este sculptura locuită.” - Constantin Brâncuși

Pe aceeași temă

Proiectul Re:METAL 2021, dedicat sculpturii monumentale, și-a propus, într-un plan al idealității, reconfigurarea spațiului urban prin artă. El valorizează contextul aniversării în anul acesta a 250 de ani de „foc continuu” la Reșița și, operând cu acest simbol al arderii continue, contribuie la structurarea unui demers estetic angajat, dezvoltând ideea capacităților modelatoare ale formei pure, echilibrate și frumoase, în registrul social – atât de dragă promotorilor modernității.

Adresat Reșiței, oraș în renaștere și reconversie, proiectului Re:METAL 2021 îi  revine valoarea de proiect-pilot pentru ideea de regenerare urbană prin artă și industrii creative, așa cum este aceasta vizată de politicile publice ale orașului. Sculpturii în metal i se acordă, în acest context, statutul de element de transfer simbolic al zestrei orașului Reșița ce trebuie recuperată: aceea a tradiției legate de prelucrarea metalului, de siderurgie, de tehnicile „focului”. Sculpturii în metal îi revine acest rol simbolic, apt să coaguleze și să consolideze în jurul său o nouă identitate colectivă, într-un demers ce presupune o viziune culturală pe termen lung și o perspectivă holistică asupra interconectivității tuturor factorilor de regenerare urbană.

Proiectul a propus realizarea a 6 lucrări de sculptură în metal, de circa 4-6 m înălțime, ale unor artiști care reprezintă valori de certă recunoaștere națională și internațională, capabili să atragă vizibilitate și să impună un standard estetic înalt. Dialogul stilistic care se conturează între lucrări vorbește concludent despre diversitatea căilor investigate de artiștii antrenați în proiect și, în aceeași măsură, despre o anumită amprentă stilistică ce îi reunește.

Se regăsesc în perimetrul concentrat al acestei expuneri lucrări ce aparțin filierei neoconstructiviste, definitorie pentru modernitatea  anilor ’60‑’70, explorări ce au ca substrat referențial spațiul cultural la care a recurs adesea modernitatea târzie și un expresionism provocant.

Putem urmări dialogul dintre lucrarea lui Constantin Flondor, TRIGONA, transpusă după unul dintre experimentele „îmbinărilor de bare” triunghiulare din perioada neoconstructivismului practicat de gruparea 1.1.1., cu lucrarea lui Ingo Glass, RĂSĂRITUL SOARELUI, ce ilustrează practicile sculptorului care și-a configurat mijloacele de creare a tridimensionalității prin mișcarea de generare a planurilor. Dialogul include și contrapunctul cromatic dintre griul metalic al lucrării lui Flondor și culorile primare în care Glass își „îmbracă” formele, pentru a crea sensul.

Tot ca variantă de redare a proiectului constructivist este și lucrarea BRÂURI, cu maxima sa sobrietate formală, transpusă de Roman Cotoșman după unul dintre semnele sale din perioada de trecere spre arta concretă. Și în această compoziție triadică, culoarea își are locul său foarte bine definit, aducând semnului vertical jocul variațiilor cromatice. Opțiunea pentru coloană nu a fost indiferentă la încărcătura zestrei simbolice pe care o aduce referința implicită la modelul brâncușian, ce a marcat sculptura românească a secolului XX.

Alături de acestea, lucrarea ÎMPLINIRE a lui Peter Jecza urmărește, la rândul său, o mișcare de creștere și înșurubare ascendentă în spațiu a formei.

Lucrarea DAVID ȘI GOLIAT a lui Aurel Vlad suprapune semnului antropomorf referințele culturale spre care se îndreaptă, în mod predilect, imaginarul artistului. Sculptura sa de factură neoexpresionistă, infuzată de arhetip și mit, este contaminată de experiențele postmodernității, care hibridează semnele. Vechiul expresionism este epurat de dramatism, în favoarea acestui joc multivalent, creat pe diverse planuri.

Lucrarea MÂINI a lui Doru Covrig transformă în monument un fragment al corpului uman, scos din configurația sa organică: mâna. Lucrarea face parte dintr-o sferă mai largă de strategii, a căror poetică constă în construirea semnificației prin reconvertirea simbolică a unui element, după regulile retoricii clasice: pars pro toto.

În afara diversității mijloacelor formale, lucrările acoperă o diversitate a tehnicilor, materialelor sau prelucrărilor folosite: lucrări din tablă de metal sudată, din metal tăiat, intervenții de culoare sau metal zincat.

Întrebării legitime: „Ce urmează?”, îi răspund cu o declarație a organizatorilor:

„În cele șase luni planificate pentru această expoziție, echipa primăriei va identifica sursele de finanțare pentru proiectul major de reabilitare a halei, incluzând infrastructura, dotarea cu echipamente adecvate și demararea activităților și serviciilor pe care le va oferi hala. În același timp, vom demara procesul de căutare și identificare a locațiilor definitive pentru aceste sculpturi - fie în cartierele orașului, la instituții sau companii, fie împreună, pe una dintre viitoarele promenade care se vor construi pe malul drept al Bârzavei”. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22