Pe aceeași temă
Premierul desemnat Ludovic Orban a anunțat că va avea luni noi întâlniri cu liderii PMP, USR, ai minorităților naționale, ai UDMR și ALDE, cu care va semna acorduri pentru susținerea Guvernului.
Calendarul întâlnirilor:
ora 13.00 - cu liderul PMP, Eugen Tomac
ora 15.00 - cu reprezentanții minorităților naționale
ora 16.00 - cu liderul USR, Dan Barna
ora 17.00 - cu liderul UDMR, Kelemen Hunor
ora 18.00 - cu delegația ALDE.
Voturile aduse astfel ajung la 225 de voturi, în condițiile în care pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.
Condițiile puse de partide pentru susținerea guvernului Orban
(sinteză G4Media)
PMP
Eugen Tomac a anunțat, după ședința de duminică, că toți parlamentarii PMP vor vota învestirea Guvernului Orban dacă PNL va accepta condițiile pe care i le va pune ”în interesul României”. Printre acestea, Eugen Tomac a punctat relația cu Republica Moldova, proiectele de infrastructură, publicarea tuturor contractelor și facturilor din instituțiile publice și tăierea pensiilor speciale. Votul PMP este crucial pentru Ludovic Orban și învestirea cabinetului său. Fără sprijinul PMP, cel mai probabil premierul și miniștrii desemnați nu ar fi trecut de votul Parlamentului.
Liderul PMP a declarat: ”Ținând cont, însă, de situația în care se află țara și de convingerea cu care am votat moțiunea de cenzură, vreau să fac unele precizări: Toți parlamentarii PMP vor vota pentru învestirea Guvernului Orban în următoarele condiții:
Cerem premierul desemnat și PNL să acorde o atenție sporită proiectelor mari de infrastructură care au fost blocate în ultimii ani de nesătuii din PSD. Acest guvern trebuie să acorde o prioritate zero marilor proiecte de infrastructură.
De asemenea, vom condiționa votul nostru de solicitarea ca viitorul cabinet să pregătească, și în relația cu Comisia Europeană, dar și cu resurse de la bugetul de stat, un amplu proiect de extindere a rețelei de gaze către cetățeni.
Sănătatea a fost tratată ca o problemă superficială de către toate guvernele. Viitorul guvern are obligația și vom condiționa acest lucru, să acorde atenție sporită reformei în Sănătate. Nu mai putem improviza. Avem obligația să luăm măsuri ferme pentru țara noastră.
De asemenea, PMP are un proiect de lege prin care cerem să se implementeze transparența totală în administrație. Toate contractele semnate de instituțiile statului, că sunt ministere, agenții, consilii județene, companii de stat, primării, să publice totul, de la contracte la facturi. Avem nevoie de această transparență pentru a reclădi această încredere între cetățean și stat.
Pensiile speciale sunt un furt. Cei care beneficiază de pensii speciale trebuie să înțeleagă că pot primi atât cât au contribuit”, a precizat liderul PMP la finalul ședinței de duminică.
USR
Preşedintele USR, Dan Barna, a anunţat marţi că a ajuns la un acord cu reprezentanţii PNL şi, probabil, la finele săptămânii viitoare, formaţiunea pe care o conduce va lua o decizie finală de susţinere a noului guvern.
„USR consideră că soluţia corectă discutată cu premierul desemnat şi cu preşedintele este cea a alegerilor anticipate. Preşedintele României a decis însă că acestea nu sunt o soluţie în acest moment. Am încercat zilele trecute să verificăm dacă există majoritate pentru susţinerea guvernului. Ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament a dovedit că nu există majoritate. (…) Ţinând cont şi de poziţia premierului desemnat şi de a PNL (…), am venit cu o propunere de acord politic în care am introdus priorităţile şi aspectele foarte importante pe care USR le consideră ca fiind necesar să existe în agenda acestui guvern. (…) Am solicitat în propunerile de acord să fie foarte clar că alegerile anticipate trebuie să rămână pe masă ca un obiectiv care să urmeze în termen scurt după alegerile prezidenţiale. Premierul desemnat Orban a fost de acord. (…) Am ajuns la finalul discuţiilor la un acord. În momentul de faţă mai sunt necesare câteva formulări asupra cărora vom cădea de acord în zilele următoare. Probabil pe la finele săptămânii vom vedea şi lista guvernului şi vom lua o decizie finală de susţinere a învestiturii a acestui guvern”, a declarat Barna la Parlament, la finalul discuţiilor cu conducerea PNL.
Potrivit lui Barna, priorităţile menţionate în acest acord politic sunt din domeniul Justiţiei, legislaţiei electorale, economiei şi mediului.
„Priorităţile pe care noi le-am menţionat în acest acord politic vizează recursul compensatoriu, desfiinţarea Secţiei Speciale şi renunţarea la pensionarea anticipată a magistraţilor şi iniţiativa ‘Fără Penali’, cu o completare privind şi iniţiativa comună USR-PNL rezultată din referendum, şi acestea sunt toate sub prevederea generică de recomandări privind implementarea MCV. Acestea sunt priorităţile pe Justiţie, a precizat liderul USR.
În ceea ce priveşte legislaţia electorală, sunt patru priorităţi – votul în două tururi pentru alegerea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, reducerea numărului de semnături la un prag rezonabil pentru toate tipurile de alegeri, corecta reprezentare a diasporei în Parlamentul României şi scurtarea termenelor de organizare a alegerilor anticipate.
„În cursul discuţiilor am convenit să avem o abordare şi în ceea ce priveşte alegerile locale, pentru că e inadmisibil să avem foarte multe autorităţi în momentul de faţă care nu au, de luni de zile, primari. În ceea ce priveşte componenta economică, am vorbit de repararea efectelor OUG 114, avem o discuţie pe modalitatea de abordare a subiectului pensiilor speciale, vom conveni în următoarele două zile care va fi formula care se va reflecta în acordul politic şi componenta cu reducerea impozitării muncii, care este o prioritate pentru ambele partide. Punctul patru vizează componenta de infrastructură şi prioritizarea principalelor autostrăzi, iar cel de-al patrulea capitol vizează componenta de mediu”, a adăugat liderul USR.
Barna a adăugat că în acord există un capitol referitor la comisarul european, menţionând că premierul desemnat a acceptat să existe o consultare cu partidele la nivelul Parlamentului asupra persoanei care va reprezenta România în această funcţie.
El s-a mai referit la condiţiile de integritate care se regăsesc în acord, precum şi condiţii privind componenţa guvernului, respectiv persoane „care nu au suferit condamnări şi care nu au plagiat şi care nu au legătură cu Securitatea”.
Întrebat dacă s-a discutat despre asumarea răspunderii pe aceste chestiuni, Barna a precizat că nu a condiţionat folosirea unuia sau altuia dintre instrumente.
„Toate sunt pe masă, mă refer şi la asumarea răspunderii, în anumite cazuri, şi la ordonanţe, dacă este necesar”, a spus Barna.
UDMR
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţea trecută, că sunt şanse serioase ca Guvernul Orban să treacă în săptămânile care urmează şi a anunţat că formaţiunea pe care o conduce va lua o decizie în privinţa susţinerii noului Executiv numai după ce vor fi depuse programul de guvernare şi lista cu propunerile de miniştri.
„Noi credem că sunt şanse serioase, bune, să treacă acest Guvern în săptămânile care urmează, dar trebuie să aşteptăm să vină premierul desemnat cu programul de guvernare şi cu lista miniştrilor în faţa Parlamentului, ceea ce se va întâmpla în această săptămână, în termenul de zece zile de la desemnarea domnului Ludovic Orban de către preşedintele Iohannis (…). Credem că e necesar un acord scris şi am lăsat un text la colegii liberali care conţine toate elementele”, a precizat liderul UDMR, la Palatul Parlamentului, după întrevederea cu premierul desemnat, Ludovic Orban.
Kelemen a adăugat că în cadrul celei de-a doua runde de negocieri i-a transmis lui Orban că aşteaptă de la noul Guvern să nu îşi asume răspunderea guvernamentală şi să nu dea ordonanţe de urgenţă în domenii precum Justiţia, sistemul electoral şi administraţia, menţionând că a recomandat respectarea tuturor legilor aprobate în Parlamentul României şi a tratatelor ratificate de ţara noastră privitoare la drepturile minorităţile etnice.
„Am spus că aşteptăm de la noul Guvern să nu îşi asume răspunderea guvernamentală şi să nu dea ordonanţe de urgenţă în următoarele domenii: Justiţie, sistemul electoral şi administraţie. Sunt domenii unde fără ordonanţe de urgenţă nu poţi să mergi. Rectificarea de buget trebuie să o faci prin ordonanţă de urgenţă. Am spus şi am recomandat să fie respectate toate legile aprobate în Parlamentul României şi aprobate tratatele internaţionale ratificate de România în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor etnice şi nu numai şi trebuie să încercăm să relansăm tot ce nu s-a făcut în domeniul restituirii proprietăţilor, în limita competenţelor Guvernului.”, a subliniat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a precizat că a lăsat un text scris liberalilor cu aceste cerinţe.
„Credem că e necesar un acord scris, am şi lăsat un text la colegii liberali, un text care conţine toate elementele pe care vi le-am prezentat, pentru această perioadă 2019-2020. Noi, de fiecare dată, când am susţinut un guvern minoritar sau majoritar, dar am avut o colaborare parlamentară, de fiecare dată am făcut acest lucru pe baza unui acord scris, acord semnat. Printr-o colaborare, prin discuţii, prin argumente, putem să depăşim ceea ce în această perioadă de doi-trei ani de zile ne-a despărţit şi să ridicăm nivelul de încredere între UDMR şi PNL”, a punctat Kelemen.
ALDE
ALDE a convenit cu PNL că reformele sau modificările în justiţie nu vor fi făcute decât prin dezbatere în cadrul Parlamentului, nu prin ordonanţe de urgenţă, a declarat, marţi, la Parlament, senatorul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele formaţiunii.
„Eu cred că Secţia specială, având în vedere că ea a funcţionat, ca atare, în subordinea DNA, funcţionează mai bine acum sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei. Şi această Secţie trebuie să fie independentă şi nu mai trebuie să fie folosită ca un mijloc de şantaj şi de presiune asupra magistraţilor. Prin urmare, această chestiune am rezolvat-o şi în documentul pe care-l vom semna este scris negru pe alb că reformele sau modificările în justiţie nu se vor face decât prin dezbatere în cadrul Parlamentului, şi nu prin ordonanţe de urgenţă”, a afirmat Tăriceanu la finalul discuţiilor purtate de delegaţia ALDE cu premierul desemnat, Ludovic Orban, întrebat despre Secţia specială de investigare a magistraţilor.
Despre domeniile în care ar trebui să folosească noul guvern ordonanţe de urgenţă, Tăriceanu a spus: „Sunt multe domenii, cu experienţa de prim-ministru întotdeauna i-am sfătuit pe cei care se avântă, spunând că trebuie să interzicem ordonanţele de urgenţă, să fie mai reţinuţi”.
„Sigur că ordonanţele de urgenţă trebuie limitate ca număr şi trebuie date în situaţii, într-adevăr, de urgenţă, nu trebuie făcut abuz de ele, dar cred că sunt anumite domenii în care va fi nevoie de acest lucru. Chiar a doua zi după votul în Parlament va trebui dată o ordonanţă de urgenţă cu Legea de organizare a Guvernului, ca să vă dau cel mai simplu exemplu”, a mai declarat preşedintele ALDE.
***
Premierul desemnat Ludovic Orban spune că se bazează pe voturile a 225 de parlamentari dispuși să susțină guvernul său și pe angajamentele de vot ale altor 9 parlamentari, ceea ce înseamnă 234 de voturi, 233 fiind numărul necesar de voturi pentru ca guvernul să poată fi învestit de parlament.
"Voturi instituționale sunt 225, ale formațiunilor politice care au declarat susținerea. Mai avem angajamente de vot astăzi, din partea a cel puțin 9 parlamentari. Dar, așa cum v-am explicat, am angajat discuții cu foarte mulți parlamentari, individual", a spus premierul desemnat Ludovic Orban, duminică seară.
Negocierile cu Pro România continuă, însă, chiar și la nivel individual, pentru asigurarea cvorumului de ședință, după boicotul anunțat de PSD, în ciuda anunțului făcut de președintele partidului, Victor Ponta care a anunțat că Pro România nu susține guvernul Orban.
Ponta a spus că nu crede că ”un guvern PNL, având o colaborare dubioasă și instabilă, va scoate țara din criză”.
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se vor reuni luni pentru a stabili calendarul de învestire, iar Orban spune că a cerut permisiunea de a fi prezent la această ședință.
Orban a cerut permisiunea de a fi prezent la această ședință.
"Am solicitat să îmi permită prezența pentru a argumenta propunerea de calendar pe care am formulat-o. Este o propunere de calendar de bun simț. Este adevărat că PSD are majoritate, mai ales dacă reprezentantul Pro România va susține punctul de vedere al PSD și probabil vor încerca să impună un alt calendar. Noi ne vom susține cu argumente solicitarea formulată de mine ca premier desemnat”, a spus Orban.
Calendarul propus de Ludovic Orban pentru învestirea Guvernului:
Luni, 28 octombrie - convocarea ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului
Marți, 29 octombrie - programarea audierilor miniștrilor desemnați în ședințele comune ale comisiilor permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competență a viitorului ministru
Miercuri, 30 octombrie, începând cu ora 10.00 - convocarea ședinței comune de plen a Camerelor Parlamentului în vederea acordării votului de încredere Guvernului.
Lista Guvernului propus de PNL:
Premier - Ludovic OrbanVicepremier - Raluca Turcan
Cabinetul de miniștri:
1. Ministerul Afacerilor Externe -Bogdan Aurescu
2. Ministerul Afacerilor Interne - Marcel Vela
3. Ministerul Apărării Naționale - Nicolae Ciucă
4. Ministerul Finanțelor - Florin Cîțu
5. Ministerul Economiei - Virgil Popescu
6. Ministerul Dezvoltării - Ion Ștefan
7. Ministerul Justiției - Cătălin Predoiu
8. Ministerul Agriculturii - Adrian Oros
9. Ministerul Muncii - Violeta Alexandru
10. Ministerul Mediului - Costel Alexe
11. Ministerul Educației - Monica Anisie
12. Ministerul Fondurilor Europene - Ioan Marcel Boloș
13. Ministerul Tineretului și Sportului - Ionuț Stroe
14. Ministerul Transporturilor - Lucian Bode
15. Ministerul Culturii - Bogdan Gheorghiu
16. Ministerul Sănătății - Victor Costache
