Pe aceeași temă
Premierul a calificat drept "abracadabrantă și o încălcare flagrantă a Constituției" decizia CCR privind legea potrivit căreia Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.
"Decizia CCR mi se pare abracadabrantă, o încălcare flagrantă a Constituției de organismul care trebuie să fie garantul Constituției. Trebuie schimbat ceva. Nu se mai poate. Trebuie schimbați politrucii", a spus Orban. El a precizat că nu poate înțelege decizia Curții Constituționale, care este, din punctul său de vedere, o inepție.
Potrivit lui Orban, Guvernul a atacat legea prin care o majoritate parlamentară își arogă dreptul de a stabili data alegerilor, în condițiile în care parlamentarii nu răspund pentru votul lor sau opiniile politice.
"Ce se întâmplă dacă o majoritate nu pune pe ordinea de zi proiectul de lege privind data alegerilor? Care e interesul unui parlamentar? Să-și prelungească mandatul. Noi am atacat și Curtea se pronunță pe valabilitatea Hotărârii de Guvern, o asemenea inepție nu am văzut în viața mea. De ce? Că dă ordine Iordache către Dorneanu?", a mai spus el.
Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul au depus o sesizare asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.
Pe 29 septembrie, CCR a respins această sesizare.
„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.
De notat că judecătorul Daniel Morar a formulat o opinie separată, în care afirmă că „sesizările formulate de Președintele României și de Guvern trebuiau admise” astfel încât să se constate „neconstituționalitatea dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”.
Potrivit motivației CCR, „dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen (de 4 ani) datorată situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară”.
„Rezultă că asumarea voinţei politice de a organiza alegeri peste termen – după expirarea duratei mandatului Parlamentului – nu poate fi realizată de Guvern, ci numai de Parlament. Decizia politică de organizare a alegerilor parlamentare după expirarea duratei mandatului Camerelor, cu consecinţa prelungirii de drept a mandatului acestora, ţine în mod intrinsec de rolul Parlamentului prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie, Guvernul reţinând, în speţă, doar competenţele sale pur administrative referitoare la organizarea executării legilor [şi anume aspectele referitoare la organizarea propriu-zisă a alegerilor, cu referire, spre exemplu, la stabilirea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale]. Numai autoritatea reprezentativă care exercită suveranitatea naţională poate decide o asemenea măsură, pentru că decizia stabilirii datei alegerilor peste termen se află în legătură directă cu suveranitatea naţională”, argumentează judecătorii CCR.
Dorneanu vrea să sesizeze „forurile”
Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Valer Dorneanu, a declarat joi că instituția va sesiza Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, dar și alte foruri internaționale, după ce premierul Ludovic Orban a afirmat că "trebuie schimbați politrucii" din CCR. ”Este evident că este un atac la adresa statului de drept” și ”în nicio ţară din Europa primul ministru nu-şi permite să aibă un asemenea limbaj şi asemenea atacuri suburbane la adresa Curţii Constituţionale”, a declarat Dorneanu.
”O să discut cu colegii mei, am mai avut asemenea discuţii şi am tot avut rezerve asupra oportunităţii de a face un demers. Cred acum că lucrurile au luat o amploare care impune neapărat o asemenea intervenţie la Comisia de la Veneţia, la Consiliul Europei, la Asociaţia Curţilor Constituţionale. (..) Avem în vedere să sesizăm Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei şi în mod sigur Asociaţia Curţilor Constituţionale din Europa”, a declarat Dorneanu, potrivit News.ro.
Întrebat dacă se va adresa şi Comisiei Europene cu privire la atacuri în contextul existenţei Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Dorneanu a răspuns: „Sigur că Comisia Europeană e una din cele mai importante instituţii, cu mecanismul m-aş abţine să dezvolt mai multe aprecieri”.
Dorneanu a spus că declarațiile lui Orban reprezintă o presiune neconstituțională.
”Înainte sau după o decizie pe care trebuie să o luăm noi suportăm o presiune mediatică de tot felul, începând cu salarii, cu cine ne ascultă... Este evident că e o presiune evidentă, expresă şi neavenită şi neprincipială şi neconstituţională. În niciun stat din Europa nu există asemenea presiuni şi asemenea atacuri din partea primului ministru. Acuma, un politician, mai pot accepta, că opinia politică e liberă, dar un politican de seama primului ministru...”, a adăugat preşedintele CCR.
Acesta consideră că declaraţiile premierului sunt un atac la statul de drept.
”Este evident că este un atac la adresa statului de drept, pentru că instituţia CCR este un pilon al democraţiei, un pilon al statului de drept, un garant al Constituţiei, al supremaţiei sale şi dacă unul din actorii principali ai statului de drept, cum este primul ministru al Guvernului, atacă celelalte instituţii care alcătuiesc ansamblul constituţional, în mod evident este un atac la credibilitatea acelei instituţii. Dacă noi ne-am preta să declarăm că hotărârile Guvernului, înainte de a fi supuse ele unei căi de atac sunt nişte prostii şi că primul ministru sau Guvernul sunt nu ştiu cum, ce s-ar alege cu statul de drept? Ce înţelege cetăţeanul simplu, când cetăţeanul simplu trebuie îndemnat de autorităţi să respecte legea începând cu primele autorităţi ale statului? Dacă ele dau un exemplu prost, contestă ele însele legea şi îndeamnă cetăţenii să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale, ce fel de stat de drept promovează acest prim ministru?”, a mai declarat Dorneanu.
