Pe aceeași temă
Potrivit ordonanței promovate de ministrul Justiției Tudorel Toader și adoptată de guvern, care modifică legile justiţiei, procurorul general,
şefii DNA, DIICOT, adjuncţii acestora şi şefii de secţii sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au începlinit funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Este scoasă cerinţa de vechime de 10 ani pentru aceştia, transmite Digi 24.
procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din parchete pentru care Preşedintele României face numirea, mai stabileşte actul normativ, la art. 57, alineatul 7, indice 1
funcţiile de conducere din Ministerul Public pot fi ocupate şi de procurori care au fost judecătorişi că persoanele aflate în prezent în aceste funcţii cu delegare le mai pot ocupa 45 de zile.
pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public, avizul va fi dat de plenul CSM.
Puteri sporite pentru Secţia de investigare a magistraţilor
Una dintre prevederile OUG-ului adoptat de Guvern la propunerea ministrului Justiției Tudorel Toader dă puteri sporite Secției speciale de investigare a magistraților, care va putea de acum înainte să retragă o cale de atac formulată de o altă unitate de parchet împotriva unei sentințe date de o instanță inferioară. Prevederea a fost introdusă în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, la articolul care reglementează atribuțiile Secției speciale.
La articolul 88 indice 8 alineatul (1), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: "Exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivt ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție".
Procurorul general, blocat în procedura de infirmare a actelor procurorilor din Secţia specială
Potrivit unui nou alineat - 6 al art. 88, indice 1, "ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, prin aceasta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
Potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2018, secția specială nu este o structură autonomă, ci procurorul șef de secție este subordonat ierarhic procurorului general.
Astfel, prin noua ordonanţă, Tudorel Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme actele de urmărire penală ale procurorilor din secția specială dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.
A fost adoptată şi OUG care stabileşte modalitatea de desemnare a procurorului european din partea României.
Ordonanţa prin care se modifică legile justiţiei a fost criticată vehement de opoziţie, dar şi de Secţia pentru procurori a CSM, DNA, DIICOT, procurorul general Augustin Lazăr şi de asociaţiile magistraţilor.
Comisia Europeană a anunţat miercuri că urmăreşte cu îngrijorare ultimele evoluţii privind statul de drept în România ca urmare a modificărilor aduse legilor justiţiei şi că va cere explicaţii guvernului român în acest sens.
