Pe aceeași temă
"Infiintarea unei asa-zise Autoritati Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, sub control parlamentar, este doar cea mai recenta inventie a presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, de a pune sub control justitia. Este de-a dreptul ridicol ca Tariceanu - la randul sau trimis in judecata de DNA - si cu 20 de penali pe listele pentru alegerile parlamentare, vrea sa legifereze in domeniul Justitiei. ALDE a devenit un fel de insula Elba a penalilor din politica. Desi, in mod normal, politicienii cu probleme cu legea ar trebui sa faca un pas in spate, exilul la ALDE a devenit cea mai recenta moda in randul acestora. Presa a nominalizat deja aproximativ 20 de politicieni cu probleme cu legea pusi pe liste de ALDE, dar sunt sigur ca Tariceanu nu se opreste aici", afirma vicepresedintele PNL Bucuresti, potrivit unui comunicat de presa.
"Astfel, printre altii, pe listele ALDE o sa ii gasim pe Tudor Pendiuc (trimis in judecata pentru coruptie), Dorinel Ursarescu (condamnat la un an de inchisoare cu suspendare), Andrei Volosevici (trimis in judecata pentru abuz in serviciu), Mircea Molot (urmarit penal pentru trafic de influenta), Ion Ariton (trimis in judecata), Cristian David (trimis in judecata pentru luare de mita), Ovidiu Silaghi (urmarit penal), Gigi Chiru (condamnat in prima instanta la sase luni inchisoare cu suspendare), Steluta Cataniciu (acuzata de ANI de conflict de interese administrativ), Adrian Stef(acuzat de ANI de conflict de interese penal), dar si Daniel Chitoiu si Varujan Vosganian, salvati de Parlament in dosarele de coruptie" mai sustine el.
***
Calin Popescu-Tariceanu urmeaza sa depuna un proiect legislativ pentru infiintarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, o entitate independenta care va fi controlata de o comisie de supraveghere din care vor face parte si judecatori si parlamentari. Anuntul a fost facut de presedintele Senatului marti seara, intr-o conferinta de presa, el precizand ca este nevoie sa se revina la o "normalitate", in care cetatenii Romaniei sa nu se simta "terorizati" precum in anii '50 care "pare ca se intorc".
Anuntul a fost facut de presedintele Senatului marti seara, intr-o conferinta de presa, el precizand ca este nevoie sa se revina la o "normalitate", in care cetatenii Romaniei sa nu se simta "terorizati" precum in anii '50 care "pare ca se intorc", informeaza Hotnews.ro.
Tariceanu a anuntat ca proiectul legislativ va fi depus in parlament. In textul expunerii de motive publicat pe site-ul Senatului se arata ca proiectul va fi dezbatatut in procedura de urgenta.
Potrivit proiectului, Autoritatea va fi condusa de un presedinte, functie echivalenta cu cea de ministru.
Mai jos, redam fragmente din textul legii si expunerea de motive (integral pe site-ul Senatului):
LEGE
Pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor
CapitoluI I Dispoziţii generale
Art. 1 (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, denumită în continuare Autoritatea, ca autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, cu competenţă pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor.
(2) Autoritatea are drept obiectiv supravegherea, interceptarea, înregistrarea, ascultarea, verificarea primară, stocarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor ce au interes pentru securitatea naţională, prevenirea şi combaterea terorismului şi a criminalităţii organizate şi corupţiei, cât şi prevenirea, descoperirea şi contracararea interceptărilor ilegale a comunicaţiilor, în colaborare cu celelalte autorităţi informative şi de protecţie.
(3) Punerea în aplicare a autorizării de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Interceptare a Comunicaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 911- art. 916 din Codul de Procedură Penală.
(4) În domeniul securităţii naţionale a României, pentru punerea în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor, potrivit legii, Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii:
asigură organizarea, dotarea şi funcţionarea structurilor specializate în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor şi asigură necesităţile tehnice pentru toţi titularii autorizărilor emise;
stabileşte relaţii de cooperare cu operatorii şi furnizorii de comunicaţii în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării;
asigură realizarea operaţiunilor de interceptare şi obţinere a datelor şi informaţiilor din sistemele de comunicaţii pentru titularii actelor de autorizare acordate în condiţiile prevăzute de lege;
aplică procedurile de secretizare, minimalizare, anonimizare, ştergere şi radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor terţilor care intră în legături de comunicaţii cu persoanele care fac obiectul autorizărilor de interceptare;
efectuează activităţi de producţie, import şi export de aparatură şi tehnică specifică obiectului de activitate al Autorităţii, precum şi de asigurare a asistenţei tehnice corespunzătoare, potrivit legii;
(5) Sediul Autorităţii este în municipiul Bucureşti.
Art. 2. (1) Autoritatea are rolul de a stabili echilibrul între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalităţii organizate şi a corupţiei şi nevoia de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a vieţii private a cetăţenilor.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale autorităţilor informative şi de protecţie care fac parte din Comunitatea Naţională de Informaţii şi ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate şi corupţiei.
Autoritatea nu poate fi supusă nici unui mandat imperativ sau reprezentativ şi nu poate fi obligată să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor altei autorităţi.
Autoritatea este supusă reglementărilor prevăzute de lege cu privire la protecţia informaţiilor clasificate şi la cele privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie.
Art. 3. (1) Autoritatea este condusă de un preşedinte, a cărui funcţie este asimilată, din punctul de vedere al funcţiei de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale şi rangului de demnitate, celei de ministru.
Preşedintele conduce întreaga activitate a Autorităţii şi o reprezintă în faţa Senatului și a Camerei Deputaţilor , în raporturile cu Guvernul, ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi juridice române şi străine.
în activitatea de conducere a Autorităţii, preşedintele este ajutat de un vicepreşedinte, a cărui funcţie este asimilată, din punctul de vedere al funcţiei de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale şi rangului de demnitate, celei de subsecretar de stat.
(4) Preşedintele Autorităţii este ordonator principal de credite.
în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii obligatorii pentru toate entităţile, publice ori private, la a căror activitate se referă.
Entităţile publice ori private sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia Autorităţii, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu cererile care au fost adresate acesteia, în vederea exercitării depline a atribuţiilor sale.
Art. 4. (1) Activitatea autorității este supusă controlului Parlamentului prin intermediul unei Comisii de supraveghere a Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor, formată din 9 membri:
3 judecători desemnați de Înalta Curte de Casație și Justiție,
3 reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România.
1 reprezentant desemnat de Avocatul Poporului
2 membri ai Parlamentului, unul desemnat de Camera Deputaților și unul de Senat
(2) Modalitatea de funcționare a Comisiei va fi stabilită prin lege.
Art. 5. (1) Preşedintele Autorităţii prezintă, anual, sau ori de câte ori este solicitat, rapoarte de activitate. în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii relevante cu privire la activitatea Autorităţii.
(2) Informaţiile clasificate sunt prezentate în plenul Comisiei de supraveghere a activității Autorității Naționale pentru interceptarea comunicațiilor și nu sunt incluse în rapoartele de activitate.
Capitolul II
Numirea şi eliberarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii
Art. 6 (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii sunt numiţi de Senat și a Camerei Deputaţilor în şedinţă comună, pentru un mandat cu durata de 6 ani. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui nu poate fi reînnoit.
Poate fi numită în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii orice persoană de cetăţenie română, absolventă a unei instituţii de învăţământ superior juridic, în condiţiile legii, independentă politic, cu o solidă competenţă profesională, o vechime de minimum 15 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, o bună reputaţie şi care se bucură de o înaltă probitate civică.
Preşedintele şi vicepreşedintele trebuie să deţină certificat de acces la secrete de stat de importanţă deosebită.
Calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice.
Pe perioada în care ocupă aceste funcţii, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice şi nu au dreptul să fie implicaţi, în orice fel, în activităţi comerciale ori să deţină, direct sau indirect, acţiuni sau părţi sociale la societăţi comerciale.
(...)
Art. 7. (1) Propunerile de candidaţi pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii se fac de către Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaţilor, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
(2) Candidaţii depun la Comisia comună permanentă a Senatului și a Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar cu privire la interceptările comunicațiilor, actele prin care dovedesc că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a exercita funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii. Candidaţii vor fi audiaţi de Comisia comună permanentă a Senatului și a Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar cu privire la interceptarea comunicațiilor.
(3). Numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obţine această majoritate, se va organiza un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii situaţi pe primele două locuri la turul de scrutin anterior.
(...)
Capitolul III (...)
Art. 11. (1) Autoritatea este sprijinită în activităţile sale de un Consiliu consultativ.
(2) Consiliul consultativ este condus de preşedintele Autorităţii şi este compus din 5 membri, după cum urmează:
vicepreşedintele Autorităţii;
un reprezentant desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii;
un reprezentant al Ministerului Justiției;
un reprezentant desemnat de Preşedintele României;
un reprezentant desemnat de Primul-ministru.
(...)
Art. 12. - Consiliul consultativ a Autorităţii îşi stabileşte strategia de activitate după următoarele principii:
instituţiile abilitate din domeniul securităţii naţionale şi a combaterii corupţiei şi crimei organizate au acces la toate datele, informaţiile şi comunicările păstrate/stocate de Autoritate pe baza mandatelor aprobate de judecător.
pe durata mandatului interceptării, Autoritatea realizează o capacitate de monitorizare completă şi continuă.
pe durata mandatului interceptării, Autoritatea realizează un cadru sigur, astfel încât subiectul interceptat sau o altă persoană în afara celor abilitate să nu poată acţiona în aşa fel încât mandatul de interceptare să nu poată fi adus la îndeplinire.
Art. 13. - Mandatul de interceptare a comunicaţiilor se obţine de către autorităţile legal abilitate pe durata şi în baza procedurilor stabilite de lege şi se pune în aplicare de îndată ce autorizarea activităţilor de interceptare este adusă la cunoştinţa Autorităţii.
Art. 14. - (1) Pe baza cererilor de autorizare a interceptării, formulate de autorităţile informative şi de protecţie sau pe baza cererilor formulate de autorităţile naţionale ale altor state. în cadrul protocoalelor de interoperabilitate cu comunităţile de informaţii ale statelor membre NATO şi Uniunii Europene, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul de coordonare formulează recomandări către preşedinte. în temeiul cărora acesta dispune, prin decizie scrisă, autorizarea şi realizarea interceptărilor solicitate.
(2) în situaţiile în care preşedintele, la recomandarea Consiliului consultativ, consideră că solicitările de interceptare nu întrunesc elementele de legalitate sau toate datele necesare, le poate returna pentru completare instituţiei care a solicitat interceptarea.
în cazul în care, în termen de 48 de ore, autorităţile care solicită interceptarea comunicaţiilor nu comunică datele solicitate, preşedintele poate decide suspendarea interceptării.
în situaţiile flagrante care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională a României, la cererea conducătorului autorităţii solicitante, activităţile de interceptare a comunicaţiilor pot fi efectuate timp de 48 de ore în absenţa mandatului de autorizare, în baza cererii de autorizare înaintate judecătorului, din dispoziţia preşedintelui Autorităţii, numai sub supravegherea procurorului și fără a putea constitui probe în justiție.
După verificarea primară, înregistrările care conţin date cu privire la viaţa personală, fără legătură cu motivele solicitării interceptării comunicaţiilor, se distrug sub autoritatea preşedintelui Autorităţii, în cel mult 30 zile de la realizare.
Preşedintele Autorităţii organizează evidenţa centralizată a interceptărilor autorizate și asigură arhivarea lor.
(...)
Art. 16. (1) Personalul Autorităţii este format din ofiţeri de informaţii, funcţionari publici, sau, după caz, personal contractual şi se încadrează prin examen sau concurs, în condiţiile legii.
(2) Personalul Autorităţii trebuie să întrunească condiţiile de acces la informaţiile strict secrete.
(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului Autorităţii se stabilesc prin fişa postului, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4) Angajarea, avansarea, precum şi modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, de muncă ale personalului din aparatul Autorităţii se fac prin ordin al preşedintelui, în condiţiile legii.
(...)
Capitolul IV Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 19. (1) Sistemele, echipamentele şi dispozitivele de interceptare, bazele de date şi evidenţele, inclusiv arhiva şi celelalte documente deţinute şi gestionate de toate entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, referitoare la activitatea de interceptare a comunicaţiilor se preiau de către Autoritate, cu titlu gratuit, pe bază de protocol de predare - primire, încheiat în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Autoritatea preia, eu titlu gratuit, pentru buna desfăşurare a activităţii de la alin. (1), spaţiile şi dotările aferente.
La împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea preia integral activitatea de interceptare a comunicaţiilor de la entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Guvernul va pune la dispoziţia Autorităţii spaţiul şi dotările necesare desfăşurării activităţii acesteia.
După adoptarea Regulamentului prevăzut la art. 14 alin. (2), dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin.(l), Autoritatea va încadra personalul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), activităţile de interceptare a comunicaţiilor se realizează de Centrul Tehnic pentru Securitate Naţională, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, sub autoritatea preşedintelui Autorităţii.
Expunere de motive
"Expunerea de motive care însoţeşte prezenta propunere legislativă are la bază:
a) solicitările exprese conţinute în MEMORANDUMUL PRIVIND JUSTIȚIA, adoptat la începutul lunii septembrie de majoritatea covârşitoare a instanţelor şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi
b) prevederi legale aflate în vigoare.
Solicitările exprese conţinute în MEMORANDUMUL PRIVIND JUSTIȚIA
Solicitările din Memorandum sunt expresia nemulţumirilor judecătorilor şi procurorilor faţă de deturnarea gravă a actului de Justiţie, faţă de abuzuri de tot felul dirijate din afara autorităţii judecătoreşti, realitate cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi nu doar magistraţii, ci şi justiţiabilii, cetăţenii de rând.
Cred că este de obligaţia noastră ca parlamentari să promovăm acţiuni concrete, în cazul de faţă, o propunere legislativă, care să vină în întâmpinarea celor sesizate de majoritatea magistraţilor.
Citez din cererile legitime exprimate în Memorandumul magistraţilor:
“Crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.
Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești
Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.”
Prevederi legale aflate în vigoare.
Potrivit art. 28 din Constituția României, „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al altor mijloace de comunicare este inviolabil”
Condițiile și cazurile de interceptare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare sunt prevăzute de Art. 911 din Codul de Procedură Penală.
Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 51 din data de 16 februarie 2016 a hotărât că „nici o reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția Art. 142 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului în afara organelor de urmărire penală de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică”.
Propunerea legislativă urmărește să creeze un echilibru între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și necesitatea de a asigura respectarea libertăților fundamentale și a libertății private a cetățenilor României. În acest scop, ea propune crearea unei Autorități unice de reglementare autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, cu competență națională, unică și exclusivă, în domeniul interceptării comunicațiilor.
În exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate și corupției și ale autorităților informative și de protecție ce fac parte din comunitatea națională de informații.
Înființarea acestei Autorități are ca efect creșterea credibilității serviciilor de informații, care nu vor mai putea fi suspectate că realizează interceptări ilegale."
.jpg)
