Ovidiu Tender, la un pas de a scapa basma curata

Servicii de informaţii, şefi din Parchete, acţiuni la o fabrică de armament din Făgăraş, investiţii strategice în Africa, „din raţiuni de securitate naţională”, o evaziune fiscala de 43 milioane de euro  – acestea sunt ingredientele dosarului lui Ovidiu Tender, ce aduce, mai degrabă, a scenariul unui film de spionaj. Povestea devine şi mai spectaculoasă acum, când, după opt ani de procese şi o condamnare, pe fond, de 11 ani şi patru luni de închisoare, Ovidiu Tender este la un pas de a scăpa basma curată de acuzaţiile din dosarul Rafo-Carom. Asta fiindcă faptele s-ar putea prescrie în două săptămâni.

Răsturnare spectaculoasă de situaţie în cazul lui Ovidiu Tender: judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti, cea care, de altfel, l-a condamnat şi pe Dan Voiculescu, a fost recuzată din dosarul Rafo-Carom. Potrivit unui calcul al instanţei de fond, faptele se prescriu la începutul lunii iunie. Următorul termen al procesului lui Ovidiu Tender a fost stabilit pe 17 iunie, la Curtea de Apel. Se poate cere, totuşi, o devansare. Între timp, avocaţii magnatului susţin că acesta s-a internat într-un spital din Franţa, pentru o intervenţie chirurgicală pe cord.

Cum s-a abţinut un fost preşedinte al CSM şi cum s-a scăpat de judecătoarea Camelia Bogdan

S-a ajuns aici în doar nouă zile de foc, de când dosarul a ajuns la Curtea de Apel. Primul termen al contestaţiei depuse de Tender împotriva condamnării primite de Tribunal s-a judecat la Curtea de Apel pe 11 mai. Completul era format din judecătorii Camelia Bogdan şi Daniel Donţete. Aceştia au instituit sechestru asupra tuturor bunurilor lui Tender. Următorul termen a fost stabilit peste două zile, când dosarul a fost amânat la data de 15 mai. Acesta a fost momentul în care „armata” de avocaţi a lui Tender a cerut recuzarea completului. Bogdan a decis că solicitarea trebuie respinsă, Donţete că ea trebuie judecată de un alt complet. Pentru lămurirea situaţiei s-a decide formarea unui complet de divergenţă, adică din care să facă parte un al treilea judecător, a cărui decizie să încline balanţa. Intră judecătoarea Corina Dăescu, care este de acord cu opinia lui Donţete. Astfel, este desemnat un nou complet, condus de Dan Lupaşcu, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Patru zile mai târziu acesta face cerere de abţinere.

Judecarea cererii de recuzare a Cameliei Bogdan şi a lui Daniel Donţete revine, într-un final, completului format din Codruţa Strâmb şi Luminiţa  Ninu-Cristiu, care, pe 20 mai, nu numai că admite cererea de recuzare, dar anulează şi sechestrele instituite la primul termen. Astfel, judecarea dosarului Rafo-Carom va trebui reluată, de către un alt complet. La un termen ulterior prescrierii.

Povestea pare cusută cu aţă albă şi ridică semne de întrebare tocmai din cauza istoricului dosarului lui Ovidiu Tender, care implică un posibil ajutor din partea unui şef din cadrul Serviciului Român de Informaţii, dar care s-a soldat şi cu arestarea fostului şef al DIICOT, Alina Bica.

A fost „bătălie” şi la Tribunal. Cum s-a intervenit de la DIICOT şi SRI

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Ovidiu Tender pe 16 decembrie 2014, după opt ani de procese, returnare a dosarului la parchet şi sesizare a Curţii Constituţionale. Tender se afla atunci, întâmplător sau nu, în Dubai.

Condamnarea a venit în contextul în care fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a decis înlocuirea procurorului de şedinţă, care intenţiona să ceară 15 ani de închisoare pentru Tender, cu un altul care a fost pus să ceară o condamnare cu suspendare.

Audiat la DNA, procurorul de şedinţă din partea DIICOT, Mirel Rădescu, a recunoscut că a fost înlocuit din dosarul Rafo-Carom din dispoziţia Alinei Bica. Totuşi, acesta susţine că a încercat să urmărească în continuare dosarul. „În considerarea faptului că am apreciat că datorită complexităţii deosebite a cauzei este normal să continui să particip la şedinţa de judecată, la termenul de judecata din luna septembrie 2014 am intrat din nou în şedinţă, motiv pentru care a doua zi am fost chemat la Bica Alina Mihaela, punându-mi-se în vedere că din acel moment să nu mai am niciun contact cu respectivul dosar şi că este ultima dată când îmi permit să-i subminez autoritatea", a declarat Rădescu la DNA.

Arestată de DNA, Alina Bica a susţinut că decizia a fost luată după ce ar fi fost contactată de generalul Florian Coldea, prim-adjunct al şefului SRI, care i-ar fi transmis că, „din raţiuni de securitate naţională”, Ovidiu Tender nu trebuie să ajungă în spatele gratiilor. Bica nu a explicat concret în faţa anchetaorilor care ar fi fost acestea, dar a lăsat să se înţeleagă că ar fi vorba despre investiţiile pe care Ovidiu Tender le are în Africa, prin compania „Prospectiuni SA”.

Pe de altă parte, după izbucnirea scandalului, Tender a susţinut, în faţa procurorilor DNA, că i-ar fi cedat unui apropiat al soţului fostei şefe a DIICOT, acţiuni la o fabrică de armament din Făgăraş, în schimbul ajutorului acesteia. Ajutorul consta in obtinerea unei condamnari cu suspendare si in strategia tergiversarii dosarului pina la prescriere, ceea ce, vedem, se si intimpla.

Teoretic, se mai poate face ceva

Raţionamentul juridic în baza căruia dosarul Rafo-Carom se prescrie la începutul lunii iunie aparţine completului de judecată al Tribunalului Bucureşti, care a decis condamarea din prima instanţă. Totuşi, au mai existat cazuri, precum dosarul Transferurilor, în care instanţa superioară, mai exact tot Curtea de Apel Bucureşti, a calculat, în mod diferit, perioada de prescripţie a faptelor. Astfel au ajuns, atunci, în închisoare, spre exemplu, fostul căpitan al naţionalei de fotbal a României, Gică Popescu şi Mihai Stoica, fostul manager al echipei Steaua Bucureşti.