Pe aceeași temă
Uniunea Europeana (UE) percepe Romania drept o sursa de speranta dupa alegerea lui Klaus Iohannis in functia de presedinte al tarii, intr-o regiune unde Bruxelles-ul intampina numeroase probleme. Mai mult, UE ar putea mari presiunile asupra premierului Victor Ponta in vederea accelerarii unor reforme necesare, se arata intr-o analiza Oxford Analytica, potrivit Adevarul.
Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat pe 27 noiembrie că intenţionează să rămână în funcţie, după demisiile şi concedierile din partid. Înfrângerea liderului social-democraţilor (PSD) în alegerile prezidenţiale din România a răsturnat planurile pentru o dominaţie a partidului în instituţiile de guvernământ, arata analiza Oxford Analytica.
Victoria neasteptata a lui Klaus Iohannis a dat peste cap planurile coalitiei de stanga (PSD-UNPR-PC), mai ales in privinta investigatiilor coruptiei la nivel inalt, despre care existau ingrijorari ca PSD ar vrea sa incetineasca procesul, daca nu sa il puna sub control politic.
România ar putea fi văzută ca un partener de încredere şi pe termen lung de aliaţii occidentali, şi asta mulţumită lui Iohannis, mai arata sursa citata.
Desi a pornit din postura de “outsider”, Iohannis a reusit sa rastoarne toate asteptarile, pe fondul unei prezente masive la vot a romanilor in turul II si a unui vot negativ la adresa PSD.
Scrisorile de felicitare şi telefoanele către Iohannis făcute de liderii unor state occidentale importante arată uşurarea pe care o resimt Washingtonul şi majoritatea capitalelor europene când au auzit de înfrângerea lui Ponta, potrivit sursei citate.
Amintirile despre suspendarea preşedintelui în exerciţiu din 2012 erau încă proaspete pentru Vest. Totodata, vizita sa din Moldova, înaintea unor alegeri parlamentare cruciale de acolo, este văzută ca pe un semn că este gata să susţină valorile liberal-democratice atunci când acestea sunt ameninţate.
In plus, o vizită la Washington înainte de a fi pus în funcţie indică şi că este văzut ca un jucător regional NATO capabil care nu va cădea în orbita Rusiei atât de volatile (in contrast cu cativa lideri regionali).
De altfel, sistemul juridic reprezinta cheia de bolta a peisajului politic romanesc.
Pe 18 noiembrie, într-o demonstratie de forta, Iohannis a convins Parlamentul dominat de PSD să renunţe la o lege a amnistiei extrem de controversata, aflata sub suspiciunea de a fi fost creata special pentru cateva personaje politice importante, aflate in inchisoare.
Premierul Ponta se plânge de multă vreme de o „vânătoare de vrăjitoare“ realizată de oficialii Justiţiei împotriva partidului şi aliaţilor săi şi orchestrată de preşedintele în funcţie, Traian Băsescu. Şi totuşi, numeroase figuri ale opoziţiei au fost condamnate pentru corupţie sau se confruntă cu acuzaţii serioase. Chiar fratele presedintelui Băsescu se află în arest din iulie.
Analiza mai subliniaza faptul ca strategia de modernizare implementata de Bruxelles in Romania a fost nepotrivita conditiilor de aici.
Ţara a primit, proporţional, mult mai puţine fonduri decât Polonia şi Ungaria. Anumite reglementări UE, în special deschiderea ţării către o competitivitate economică completă, au înnăbuşit industria locală.
Astfel, Ponta şi Iohannis ar putea colabora pentru o strategie UE personalizată, concentrându-se pe nevoile specifice ale ţării. Totuşi, cooperarea peste graniţele politice a fost, până acum, remarcabilă prin absenţa sa, conchid jurnaliştii de la „The Oxford Analytica“, potrivit sursei citate.
