Pe aceeași temă
Asta stă scris într-o analiză Oxford Analytica, referitoare la evoluţia situaţiei politice de la Bucureşti, conform Adevărul.
Firma de consultanţă în domeniul geopoliticii şi macroeconomiei arată că Partidul Social-Democrat (PSD) şi partenerul său - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) - nu au reuşit până în prezent să-şi impună voinţa, deşi dispun de majoritatea parlamentară.
Agenda pro-reformă a cetăţenilor cu orientare europeană este susţinută în serviciul public şi în sferele civică şi comercială, însă este fragmentată politic, adaugă sursa citată. Ca urmare, probabil că acest impas, evidenţiat de protestele de stradă şi de faptul că aliaţii occidentali ai României şi-au exprimat o serie de îngrijorări cu privire la evoluţia situaţiei, va continua, cu excepţia cazului în care nepopulara gestionare a economiei de către guvern va provoca tulburări majore.
O subjugare a sistemului judiciar ar atrage după sine, cel mai probabil, critici aspre din partea UE, reformele vitale ar fi amânate sau diluate din cauza dezordinii din cadrul elitei politice şi a calităţii scăzute a echipei guvernamentale, iar luptele pentru putere ar adânci statutul periferic al României în UE şi ar împiedica-o să răspundă energic provocărilor interne şi regionale, se arată în această analiză.
Amintind de protestele de masă de la începutul acestui an, dar şi de legile justiţiei promovate de guvernul condus de Mihai Tudose, analiza punctează că vocile critice afirmă că în cazul în care acestea vor intra în vigoare, România ar putea reveni la situaţia dinainte de 2005, când guvernele interveneau deschis în activitatea sistemului juridic, adesea pentru a proteja anumite personaje influente suspectate de corupţie.
Oxford Analytica notează că acest curs antireformă este condus de liderul PSD, Liviu Dragnea, care se confruntă cu un proces pentru corupţie, fiind deja condamnat la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.
Oxford Analytica relevă însă că influenţa lui este limitată, având în vedere că legislaţia actuală nu îi permite să deţină un portofoliu guvernamental. Totodată, notează firma de consultanţă, în interiorul PSD au apărut tensiuni, unii dintre membrii formaţiunii considerându-l ca fiind mai degrabă preocupat să-şi salveze propria piele.
Însă Dragnea consideră că are puţin de pierdut dacă îi confruntă pe cei de acasă şi din strănătate care promovează un sistem reformat de justiţie. El şi aliaţii săi au fost, în mod deschis, critici la adresa investitorilor străini care au afirmat că operaţiunile lor vor avea de suferit în cazul în care criteriile politice ar reapărea ca factori determinaţi ai sistemului judiciar.
Dragnea este văzut ca un admirator al liderului ungar Viktor Orban şi al atitudinii sale sfidătoare la adresa unor norme ale UE.
Totuşi, Dragnea are mai puţin spaţiu de manevră în comparaţie cu Ungaria şi Polonia, ale căror guverne au reuşit să se poziţioneze ca apărătoare ale interesului naţional în faţa unei Uniuni Europene care intervine în treburile lor, mai scrie Oxford Analytica.
Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, este şi mai îndrăzneţ în privinţa criticilor la adresa presupusei intervenţii occidentale, se mai arată în analiză. A criticat ambasadorii străini pentru sprijinul acordat Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA, şi nu a făcut un secret din viziunea sa potrivit căreia România trebuie să-şi urmeze drumul, chiar dacă aliaţi importanţi se supără.
Atât Dragnea, cât şi Tăriceanu au fost reticenţi în a critica puternici actori regionali precum Rusia şi Turcia, ţări care se îndreaptă şi mai mult spre autoritarism.
Totuşi, spre deosebire de statele din Grupul de la Vişegrad, în România sentimentul naţionalist este slab, iar UE este mai populară decât în oricare altă ţară membră. Dar chiar şi aşa, este dificil de spus cât contează în practică sprijinul pro-european, având în vedere majoritatea parlamentară.
