Pe aceeași temă
Șefa Parchetului european, Laura Codruța Kovesi i-a transmis săptămâna trecută ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că respinge oferta Guvernului României de a repartiza doar 10 procurori, în contextul în care România este campioană la fraudele cu fonduri europene, scrie G4Media.ro, citând surse guvernamentale.
Potrivit regulamentului de funcționare al Parchetului European (EPPO), „În fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acesta, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați și fiecare stat membru”.
România riscă astfel să ajungă ultima țară care nu a aprobat numărul de procurori pentru EPPO, blocând activitatea instituției.
În raportul OLAF (oficiul european de luptă anti-fraudă) pe anul 2019, România conduce în topul țărilor europene anchetate pentru fraude cu fonduri UE. România ocupă primul loc cu 11 investigații deschise, fiind urmată de Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria, cu câte 7.
După apariția raportului OLAF săptămâna trecută, liderul PLUS, Dacian Cioloș, care este și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a avertizat Guvernul Orban într-o postare pe Facebook: „În aceste condiții, îi recomand cât se poate de serios ministrului Justiției să trimită de urgență la EPPO numărul de procurori solicitat de procurorul european, Laura Codruța Kovesi. Orice amânare ridică serioase semne de întrebare.”
Și la numărul de dosare raportat anual în care sunt anchetate fraudele cu fonduri europene România conduce detașat, cu aproape 1.000 de dosare penale deschise anual la nivelul țării, vizând infracțiuni comise la cheltuirea banilor europeni. O altă statistică DNA arată că în perioada 2014-2018, procurorii au trimis în judecată 938 inculpați, în 363 cauze pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reținut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene. În aceeași perioadă, instanțele de judecată au condamnat deja 452 de inculpați și au obligat persoanele condamnate la despăgubiri către părțile civile în valoare de aproximativ 140 milioane lei.
Procurorii europeni delegați vor lucra în fiecare țară din cele 22 și vor investiga fraudele cu fonduri europene. Parchetul European a primit în cele din urmă buget pentru 140 de posturi de procurori delegați, după ce Laura Codruța Kovesi a acuzat în repetate rânduri în Parlamentul European subfinanțarea instituției.
Bugetul inițial al EPPO permitea angajarea a 32 de procurori, adică „un procuror și jumătate” pentru fiecare țară, număr considerat total insuficient pentru combaterea infracțiunilor cu fonduri UE.
Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, este la un pas de a deveni funcțional. De la 1 septembrie s-a format colegiul de conducere al instituției, după ce țările membre au trimis câte un procuror european care va funcționa în conducerea EPPO.
Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi. România va fi reprezentată de către Cătălin-Laurenţiu Borcoman, fost şef al DIICOT Braşov.
Decizia României de a trimite doar jumătate din procurorii solicitați de Parchetul European este cu atât mai ciudată, cu cât riscă să piardă fonduri europene, dat fiind că Bruxelles-ul pune la punct mecanisme prin care să lege fondurile europene de problema funcționării justiției și a statului de drept.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 21 iulie, la Bruxelles, că România va primi în total 79,9 miliarde de euro din planul de recuperare de 750 de miliarde euro și bugetul multianual 2021 – 2027 al UE, în valoare de 1.074 de miliarde de euro.
