Pe aceeași temă
Kovesi a fost pusă sub acuzare de Secţia specială pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa, în 2011.
Dosarul a fost închis pe motiv că „faptele nu există”. Kovesi a deschis mai multe procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cerând ca Parchetul General să fie obligat să finalizeze acest dosar.
E vorba despre un dosar înregistrat în martie 2019, chiar în timpul procedurii de selecție a procurorului șef european, când Kovesi a fost plasată, pentru câteva zile, sub control judiciar și a a fost chemată la poliție pentru a da cu subsemnatul.
Kovesi a deschis mai multe procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cerând ca Parchetul General să fie obligat să finalizeze acest dosar. Kovesi a avut trei hotărâri ale instanței prin care procurorii erau obligaţi să finalizeze acest dosar - fie îl clasează, fie o trimit în judecată. Instanța stabilise mai multe termene de finalizare a acestui dosar, ignorate de Parchetul General.
Comunicatul integral al Parchetului General:
În continuarea comunicatelor de presă din datele de 15 februarie 2019 și 29 martie 2019, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ au dispus:
1. Clasarea cauzei față de un fost procuror general al PÎCCJ sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu, întrucât faptele nu există.
2. Clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații, întrucât faptele nu există.
Referitor la infracțiunea de luare de mită, procurorii au reținut lipsa probelor care să susțină săvârșirea faptei de luare de mită în oricare din variantele sale alternative (pretinderea ori primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri).
În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu, procurorii au stabilit că cele 5 acte de executare pentru care s-au efectuat cercetări au constituit acţiuni în reprezentarea instituţiei pe care o conducea ori care ţin de atribuţiile de ordonator de credite şi nu au fost întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) Cod penal.
Cu referire la infracţiunea de mărturie mincinoasă, de asemenea, procurorii au constatat că nu sunt realizate elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă, precum și împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale.
În ceea ce privește alte infracțiuni pentru care s-a început urmărirea penală in rem (lipsirea de libertate în mod ilegal, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual, uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și falsul în declarații), în ordonanța de clasare s-a reținut că faptele care se circumscriu conținutului acestor infracțiuni și probele care pot contribui la dovedirea lor nu sunt suficiente pentru a continua cercetările penale.
