Pe aceeași temă
Agerpres anunta ca procurorii militari îi vor aduce la cunoștință lui Voiculescu că este pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității.
La sfârșitul lunii octombrie, președintele Klaus Iohannis a semnat cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și a lui Victor Atanase Stănculescu. Solicitarea adresată lui Iohannis a fost transmisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorii militari au dispus luna trecută schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității, constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității din dimineața zilei de 13 iunie 1990. Evenimentele s-au soldat cu decesul a patru persoane și rănirea prin împușcare a altor trei, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.
Anchetatorii anunțau atunci că vor audia persoane care la data evenimentelor dețineau funcții de conducere la nivelul structurilor civile și militare ale statului, precum și în cadrul unor unități economice.
Până în prezent, în acest dosar au fost puși sub acuzare fostul președinte Ion Iliescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, amiralul în rezervă Emil "Cico" Dumitrescu, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al CPUN, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, și fostul șef al parchetelor militare, Mugurel Florescu.
Voican-Voiculescu, dupa redeschiderea dosarului mineriadei : Acuzatiile sunt aberante. E vorba doar de patru morti
Gelu Voican-Voiculescu a comentat redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, spunand ca acuzatiile care ii sunt aduse lui Iliescu sunt "aberante", fiind vorba doar de patru morti.
Responsabilii pentru ceea ce s-a intamplat sunt, in viziunea sa, "fortele care voiau sa impiedice intrarea in normalitate prin consimtirea alegerilor din mai 1990", arata ziare.com
"Redeschiderea dosarului s-a facut dupa referendumul pentru invalidarea lui Basescu si Codruta Kovesi a cerut redeschiderea acestui dosar. Pe urma, fostul presedinte Basescu i-a imputat procurorului general Nitu ca intarzie si nu da drumul la redeschiderea acestor dosare. Acum, in acest moment, totul este in inertia acelor initiative, care si-au pierdut obiectul", a mai adaugat Voican apreciind ca ar vrea sa creada ca "actuala putere nu este interesata sa se rafuiasca cu Iliescu, care tine de domeniul trecutului".
Potrivit lui Gelu Voican, "mecanica procedurala isi urmeaza mersul", insa acuzatiile care ii sunt aduse lui Ion Iliescu "sunt aberante" : "Este vorba doar de patru morti in conditiile unor evenimente violente de care nu avea niciun fel de responsabilitate noua putere abia aleasa si nevalidata, inca, urma ca pe 14 iunie sa deschidem Parlamentul", a spus Voican.
Gelu Voican reaminteste ca "in epoca au fost sase morti si ancheta generalului Voinea a redus la patru morti", spunand ca "restul sunt rezultatul infruntarilor care au avut loc in conditiile in care fortele de ordine s-au debandat si nu si-au exercitat in niciun fel rolul, de frica de a nu fi acuzati ca au facut represiune pentru ca aveau amintirea proceselor autoritatilor de dinainte, cu oamenii imbracati in haine vargate care reprezentau Ministerul de Interne, Politia, Securitatea si care au produs o anumita impresie".
El a mai declarat ca fortele de ordine au preferat sa nu se implice in mentinerea ordinii care era perfect legala in conditiile societatii post revolutionare.
Vina este a fortelor potrivnice Revolutiei
Dupa parerea sa, evenimentele din 13 iunie 1990 au fost o incercare a fortelor potrivnice Revolutiei din decembrie 1989 de a intarzia intrarea in legalitate a noii puteri. "S-a urmarit in mod deliberat sa se impiedice consfiintirea rezultatului alegerilor si inscrierea noastra pe linia unei vieti democratice", a sustinut acesta.
Intrebat care sunt fortele potrivnice Revolutiei, fostul viceprim-ministrul a acuzat existenta unei "conivente americano-sovietica", nemultumite ca fortele de stanga au castigat primele alegeri libere organizate dupa caderea regimului comunist, carora li s-au alaturat si "fortele opozitiei proaspat create, partidele care erau in opozitie cu FSN erau si ele interesate ca rezultatele alegerilor sa nu aiba urmari, sa intrerupa sirul de evenimente firesti care urmau dupa alegeri".
Potrivit lui Gelu Voican, "daca tot se redeschide un dosar trebuie lamurit cine sunt si ce au fost cei care au actionat in 13 iunie si au provocat atacurile impotriva institutiilor de stat".
Intrebat cine se face vinovat pentru evenimentele din 13 iunie 1990, Gelu Voican a afirmat ca vina nu poate fi imputata noii puteri, ci acelora "care voiau sa impiedice intrarea in normalitate prin consimtirea alegerilor"."Sunt responsabili numai cei care voiau sa impiedice intrarea in normalitate prin consimtirea alegerilor. Adica, in momentul in care deschidea Parlamentul, puterea era legitima pentru ca, va reamintesc, guvernarea provizorie era una rezultata din revolutie. Ori, revolutia este un act arbitrar, ca el sa fie legitim trebuia sa aibe acoperirea votului popular ori la 20 mai tara a votat pentru cei care au facut revolutia. Din momentul acela noi castigam o legitimitate care ar fi intrat in vigoare prin deschiderea Parlamentului", a mai sustinut Gelu Voican Voiculescu.
"Pe de alta parte va amintesc ca la BBC s-au difuzat in seara de 13 iunie 1990, imagini cu Bucurestiul in flacari, fiind de fapt imagini din Sofia. Niciodata nu s-au dezmintit aceste transmisii. Exista un fel de coniventa occidentala impotriva rezultatului alegerilor de la noi. Asta dupa incercarea de dezmembrare a Romaniei din martie 1990, cu evenimentele de la Targu Mures, care au reprezentat un lucru pus la cale in laboratoarele serviciilor secrete occidentale germane, care aveau interes sa destabilizeze Romania, dupa ce nu s-a reusit asta cu ocazia revolutiei", a mai sustinut Voican.
El a mai precizat ca CEDO nu a dat nicio decizie de redeschidere a acestui dosar, pentru ca nu are cum sa cenzureze viata juridica din Romania. CEDO nu a facut decat sa acorde despagubiri si reparatii morale victimelor evenimentelor din iunie 1990. CEDO nu putea sa sugereze macar redeschiderea dosarului.
