Parlamentarii isi reconstruiesc IMUNITATEA. Regulamentul Camerei Deputaţilor, MODIFICAT pentru a ingreuna procedura ARESTARII preventive

P.c. | 24.03.2015

Pe aceeași temă

Deputatii au modificat Regulamentul Camerei Deputaţilor, reintroducand cateva prevederi declarate neconstituţionale de Curtea Constitutionala, in 2013, cand a avut loc o alta incercare de a le introduce in Regulament. Daca aceste prevederi vor fi adoptate, procedura de încuviinţare a arestării preventive va fi mult mai dificila, relateaza Gandul.

 

In 17 martie, comisia de regulament a aprobat proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în care sunt strecurate modificări esenţiale privind imunitatea parlamentarilor, declarate neconstituţionale încă din 2013. Forma modificată acum este identică cu cea respinsă de judecătorii constituţionali.

 

Noile articole introduse prevad faptul ca toate cererile DNA de arestare preventiva vor trebui sa contina de acum toate „motivele concrete şi temeinice” pentru care se doreste arestarea. CCR a respins aceasta prevedere ca neconstitutionala, în 2013, considerand ca, daca el ar fi aprobat, comisia juridică s-ar transforma într-o instanţă de judecată. Noile prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari.

 

CITITI SI: Tiberiu Nițu, procurorul general al Romaniei: Imunitatea parlamentara trebuie DESFIINTATA

 

Propunerile de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, au ieşit din comisia de regulament şi urmeaza sa intre la vot final. În primul rând, este vorba vorba despre articolul 195, la care au fost introduse o serie de alineate noi potrivit cărora solicitările DNA trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.

 

În cazul în care comisia juridică decide că este nevoie de probe suplimentare la dosarul trimis, Ministerul Justiţiei este obligat să înainteze documentele necesare, iar termenul pentru elaborarea raportului se prelungeşte cu două zile.

 

1. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.

 

2. Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

 

CITITI SI: Raportul MCV: Progresele in reforma JUSTITIEI au fost continuate. Parlamentul NU A RESPECTAT toate deciziile ANI si nu a ridicat IMUNITATEA unor parlamentari

 

Aceleaşi prevederi ar urma să se aplice şi în cazul cererilor de începere a urmăririi penale a miniştrilor parlamentari. Astfel, potrivit articolului 157 modificat de deputaţi „raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”

 

CITITI AICI Regulamentul modificat al Camerei Deputatilor

 

Curtea Constitutionala, in 2013: Parlamentarii devin magistrati

 

CCR a decis in 2013, ca sintagma ”motivele concrete şi temeinice” ar da noi atribuţii parlamentarilor, atribuţii pe care le au doar magistraţii.

 

” În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se susţine că sintagma "indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei" cuprinsă în art.24 alin.(1) din lege conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei imputate sau asupra temeiniciei acesteia.

 

Referirile exprese la "motivele concrete şi temeinice" extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Se apreciază că, în acest fel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va exceda unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

 

CITITI SI: Victor Ponta, despre imunitatea parlamentara: PSD va vota de fiecare data pentru solicitarile Justitiei

 

Altfel spus, interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti.

 

Prin obligativitatea indicării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale, se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator ori unui membru al Guvernului. Or, art.126 alin.(1) din Constituţia României stabileşte fără echivoc că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum prevede art.124 alin.(2) din Constituţie. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei, întrucât ar echivala cu încălcarea competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti”.

 

CITITI AICI decizia Curtii Constitutionale din 2013

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22