Pe aceeași temă
Primul proiect de lege adoptat vine cu un amendament-cheie la legea depusă de deputatul REPER Cătălin Teniță ce prevedea inițial interzicerea participării la alegeri a persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare, amnistie post-condamnare sau dezincriminare.
„Am pornit de la o lege cu care să protejăm copiii, în condițiile în care numărul condamnărilor indică faptul că în România, cel puțin un copil din cinci riscă să ajungă victimă a unui abuz sexual până la vârsta de 18 ani. Viol. Pornografie. Trafic. Vătămări corporale grave. Și așa mai departe. Faptul că alături de colegii deputați am extins și adoptat această lege cu referire la toți infractorii îmi spune că da, România caută să se vindece”, mai spune Cătălin Teniță, care a depus legea inițială împreună cu deputata Diana Stoica (USR).
Inițial, proiectul prevedea interzicerea participării în alegeri a tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare, atât în ceea ce privește administrația locală, cât și Parlamentul.
În comisiile Camerei Deputaților proiectul de lege a venit cu un amendament care extinde interdicția de a fi ales în administrația publică către toate persoanele care „la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”.
Legea a fost adoptată marți în plenul Camerei Deputaților cu 248 de voturi pentru și un vot contra.
Cât privește cui se aplică, din proiectul de lege depus de Teniță și Stoica au fost scoși parlamentarii, însă aceștia au fost introduși în aceeași zi într-un alt proiect de lege inițiat de 24 de senatori și deputați PNL, printre care Alina Gorghiu și Raluca Turcan.
Mai exact, în proiectul de lege Pl-x nr. 480/2017 este modificată Legea nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente și este introdus următorul articol:
”(14) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute la art. 37 din Constituția României, republicată pentru a fi alese și persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.”
Și acel proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 250 voturi pentru și 1 împotrivă.
„În Parlament nu au ce căuta persoanele condamnate penal. Corupția a sărăcit România și a făcut ca încrederea românilor în instituțiile statului să fie la un nivel extrem de scăzut, iar statul să fie unul slab și sărac. Corupția a alungat din România pe cei mai buni medici, profesori, ingineri. Tot corupția i-a îndepărtat pe cei mai respectați oameni ai comunității să se implice în viața publică”, a declarat liberala Raluca Turcan, unul dintre inițiatori.
