Parlamentul european a adoptat rezoluția privind Revoluția din România la comemorarea a 30 de ani

În cadrul rezoluției, statul român este acuzat că a întârziat deliberat aflarea adevărului despre represiunea forțelor de securitate și a crimelor de după căderea comunismului pe 22 decembrie 1989. Această atitudine a autorităților române a împiedicat garantarea dreptului victimelor si al mostenitorilor acestora de a obtine despagubiri si compensatii echitabile, autoritatile nationale nereusind sa actioneze cu diligenta necesara impusa de normele internationale privind drepturile omului.

O dezbatere pe aceasta tema a avut loc luni seara, cand reprezentanta Comisiei Europene, Adina Valean, comisarul pentru Transporturi, a evidentiat in fata eurodeputatilor ca revolutia romana a fost cel din urma act al miscarilor de revolta din Europa de Est si cel mai sangeros si romanii au luptat in acea iarna pentru libertate, drepturi fundamentale si democratie.

Prin aceasta rezolutie, Parlamentul European solicita statului roman sa isi intensifice eforturile pentru a elucida adevarul privind Revolutia din decembrie 1989, iar institutiilor Uniunii Europene si statelor sale membre, inclusiv Romaniei, sa depuna toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste si a garanta ca astfel de crime nu vor mai avea loc niciodata.

Revolutia romana a fost cea mai violenta dintre toate revoltele care au condus la caderea comunismului in statele din spatele Cortinei de Fier si s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieti omenesti, 3.138 de raniti grav si peste 760 de persoane detinute ilegal si torturate.

De asemenea, folosirea fortei impotriva poporului roman in decembrie 1989 a afectat in mod dureros intreaga societate din Romania, iar identificarea autorilor reali ai acestor infractiuni ramane o problema pentru victime, pentru familiile acestora si pentru toti cetatenii romani, se aminteste in text.

Conform textului rezolutiei, Parlamentul European comemoreaza si aduce un omagiu victimelor revolutiei din decembrie 1989, precum si familiilor lor, care si-au sacrificat viata pentru a pune capat dictaturii totalitare din Romania, subliniind faptul ca sacrificiul protestatarilor pasnici din decembrie 1989 a permis tranzitia Romaniei catre democratie, statul de drept, economia de piata, precum si integrarea sa ulterioara in Alianta Nord-Atlantica si in Uniunea Europeana.

Textul integral al Rezoluţiei privind Revoluţia română din decembrie 1989:

• Parlamentul European,
  - având în vedere universalitatea drepturilor omului şi principiile fundamentale ale Uniunii Europene, o comunitate bazată pe valori comune,
  - având în vedere Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a Organizaţiei Naţiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,
  - având în vedere Rezoluţia sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei europene pentru viitorul Europei,
  - având în vedere rezoluţiile şi declaraţiile privind crimele comise de regimurile comuniste totalitare, adoptate de mai multe parlamente naţionale,

• Având în vedere articolul 132/2 din Regulamentul său de procedură,
  A. întrucât comemorarea celor 30 de ani de comemorare a Revoluţiei Române, declanşată de revoltele de la Timişoara, care a continuat mai târziu în toate localităţile ţării şi a culminat cu o revoluţie anti-totalitară care se termină în Bucureşti, ducând la căderea regimului comunist şi la promulgarea de democraţie, marcată în mod tragic de tranziţia poporului român către libertate şi statul de drept, ceea ce a dus la pierderea a 1142 de vieţi omeneşti, 3138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute în mod ilegal şi torturate în mod ilegal;
  B. întrucât Revoluţia română din decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;
  C. întrucât revoluţia din decembrie 1989 şi sacrificiile cetăţenilor români care s-au aflat cu curaj în faţa gloanţelor, au deschis drumul ţării către NATO, Uniunea Europeană şi lumea democratică, de unde a fost anterior sfâşiat împotriva voinţei poporului român, după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial;
  D. întrucât utilizarea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români;
  E. întrucât niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;
  F. întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărâri (Asociaţia "21 decembrie 1989" şi alţii/România; Acatrinei şi alţii/România; ŞANDRU şi alţii/România) recunosc că în timpul revoluţiei au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale - cum ar fi încălcarea dreptului la viaţă, încălcări ale interzicerii torturii şi ale tratamentelor inumane sau degradante, încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie - comise de forţele regimului dictatorial comunist care a deschis focul împotriva protestatarilor paşnici, lipsindu-le de libertate un număr mare de demonstranţi împotriva opresiunii de la Ceauşescu;

  G. întrucât, după această perioadă, atât victimele, cât şi moştenitorii acestora nu au învăţat adevărul despre circumstanţele exacte ale acestor tragedii;
  H. Întrucât, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului;întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;
  I. întrucât statul român a întârziat inutil clarificarea şi disponibilitatea adevărului, care este esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi despăgubiri echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului;

• comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989 care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, aducând un omagiu victimelor şi familiilor acestora;

• ia act de faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană;

• solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul revoluţiei, o necesitate absolută pentru românii, România, Europa şi Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a învăţa adevărul, la 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989;

• solicită instituţiilor Uniunii Europene şi ale statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste şi să garanteze că astfel de crime nu vor mai fi niciodată angajate;

• încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor tuturor statelor membre.