Pe aceeași temă
USL a obţinut aproximativ 60% din votul politic la alegerile de duminică, dar va avea 399 de mandate, adica doua treimi din parlament ceea cei permite sa modifice Constitutia. De partea cealalata, desi ARD se apropie de 17%, nu va avea decit aproximativ 80 de parlamentari. Efectul legii electorale este ca numarul parlamentarilor a crescut cu 111.
Potrivit datelor Biroului Electoral Central, după numărarea voturilor din 95,83% din secţii de votare, USL a câştigat 58,61% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 60,08% la Senat, ARD având 16,58% la Cameră şi 16,79% la Senat. Partidul Popular-Dan Diaconescu a obţinut la nivel naţional 13,82% din voturi la Camera Deputaţilor şi 14,46% la Senat, iar UDMR, ultima formaţiune care a reuşit să treacă - la limită - pragul electoral de 5%, a obţinut 5,21% la Cameră şi 5,31% la Senat.
Ca numar de mandate, PSD şi UNPR, care vor forma un singur grup, va avea 221 de mandate, PC 21 de mandate, PNL 147 de mandate, UDMR - 27, ARD - 80, PPDD - 68.
Cum s-a ajuns sa avem cu 111 parlamentari in plus
Sistemul actual de vot mixt, uninominal şi proporţional, are la bază un algoritm extrem de complicat ce presupune, pe lângă redistribuiri, dublarea mandatelor câştigătorilor şi uneori chiar dublarea mandatului celui care a ieşit pe locul al doilea. Din acest motiv distribuţia mandatelor se realizează în mai multe etape.
Deşi s-a candidat în 452 de colegii uninominale, se atribuie mandate şi celor ieşiţi pe locul al doilea sau al treilea, printr-un sistem proporţional care ia în calcul numărul de voturi (nu procentele) primite într-un colegiu de candidatul unui partid care a trecut pragul parlamentar.
Chiar şi după această etapă, este posibil ca după adunarea la nivel naţional a tuturor „resturilor" de voturi din ţară să avem deputaţi sau senatori cu un număr mic de voturi care ajung în Parlament sau un număr de doi, trei sau chiar patru aleşi într-un colegiu.
În această situaţie se află toţi candidaţii ARD, cu excepţia lui Eugen Tomac, care a cistigat decisiv in Republica Moldova, şi toţi candidaţii PP-DD.
Jocul redistribuirilor şi „dublării" mandatelor face ca, de pildă, Elena Udrea (clasată pe locul al doilea în colegiul ei, cu aproximativ 40%) să fie sigură de mandatul de parlamentar, iar alţii, precum Mihai Răzvan Ungureanu, cu 33,6% (faţă de 45,9% cât are contracandidatul său, Ovidiu Maria) să tremure pentru viitorul mandatului. Vasile Blaga, cu 24, 73% în colegiul său are şanse minime.
Explicaţia constă în faptul că Elena Udrea singură a obţinut, în Neamţ, mai multe voturi pentru ARD decât voturile necesare pentru alocarea unui mandat către ARD în această circumscripţie şi atunci are mandatul asigurat, în vreme ce la Arad, unde sunt mai mulţi candidaţi ARD cu scoruri relativ apropiate, MRU trebuie să aştepte jocul rezultatelor.
Acest sistem complicat - care a fost denunţat în 2008 de PDL şi Traian Băsescu - a fost creat de PSD si PNL in 2008, tocmai pentru a da sanse PNL care la vremea aceea statea destul de prost. Acum insa el se dovedeste a fi salvarea ARD.
