Pe aceeași temă
Asta reiese dintr-un proiect de lege pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal. În expunerea de motive, parlamentarii susțin că scoaterea din sfera penală a infracțiunii de “defăimare a țării sau a națiunii” nu a avut niciun fundament. Semnatarii propunerii spun că inițiativa legislativă e îndreptățită de “tensiunile interetnice” de pe teritoriul țării.
“Tot mai mulți cetățeni de alte etnii decât cea română consideră Ziua națională a României ca zi de doliu național. Sunt comemorați și se plânge la capul criminalilor de război, sunt considerați eroi naționali cei care au asasinat populația română din Ardeal după Dictatul de la Viena, sunt ridicați la rang de patrioți cei care promovează secesiunea teritorială și nu în ultimul rând asistăm la o epurare a populației românești care încă mai trăiește în inima țării”, se arată în expunere, cu referire la așa-zisul ținut secuiesc și divergențele create pe marginea sa.
Inițiatorii propunerii de lege cred că politica statului român din 2006, atunci când infracțiunea de “defăimare a țării sau a națiunii” a fost dezincriminată prin legea 278, a fost "falimentară". Dar acum inițiativa e motivată de “escaladarea actelor reprobabile ce au avut loc în anumite părți ale țării, unde au fost spânzurate simbolic personale istorice, unde au fost date jos cu forța de pe clădirile oficiale drapelele naționale, unde drapelele au fost înlocuite de Ziua Națională a României cu steaguri negre”. E vorba aici de anumite momente tensionate provocate în contextul încercării de definire a unei identități proprii a ținutului secuiesc.
(Print din expunerea de motive)
Parlamentarii care și-au depus semnătura pentru proiectul de lege cred că astfel de manifestări “secesioniste și iredentiste” nu se încadrează în dreptul liberei exprimări, “ci pot fi considerate acte pregătitoare care pun în pericol securitatea națională”.
Pe acest fundal, mai citim în expunerea de motive, “a fost organizat un atentat care urma să vizeze românii ce sărbătoreau Ziua Națională la Târgu Secuiesc, atentat care a rămas doar în faza de tentativă datorită eforturilor organelor abilitate”. E vorba aici despre scandalul prespusului atentat terorist care ar fi fost planificat de un cetățean român de etnie maghiară. DIICOT îl acuză pe Beke Istvan Attila că intenționa să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat la manifestația de 1 Decembrie de la Târgu Secuiesc. "La data de 1 decembrie, procurorii DIICOT au dispus reținerea inculpatului B. I. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale (...) și nerespectarea regimului materiilor explozive (...) privind prevenirea și combaterea terorismului”, anunța la începutul lunii Decembrie DIICOT. Ulterior, la finalul lui Decembrie 2015, liderul pe Transilvania al organizației extremiste “64 de comitate”, din care făcea parte și Beke Istvan, a fost arestat preventiv pentru instigare la atentate. E vorba despre Szocs Zoltan.
Proiectul de lege a fost semnat de 62 de parlamentari de la PSD, PNL, UNPR și PC (actualul ALDE) și a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere, în procedură de urgență.
