Pe aceeași temă
• Procurorii DNA l-au trimis în judecata, pe 12 iulie, pe Iosif Mihai Puwak pentru savarsirea infractiunilor de deturnare de fonduri si schimbare ilegala a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene, în forma continuata. Iosif Mihai Puwak este sotul fostului ministrul PSD al Integrarii, Hildegard Puwak, scandalul privind finantarile din fonduri europene ale unor firme ale familiei sale aparand in presa in urma cu 4 ani. Procurorii DNA au stabilit ca, in urma cu 6 ani, Iosif Puwak a obtinut peste 40.000 de euro finantare din fonduri europene pentru un proiect destinat pregatirii tinerilor muncitori în domeniul constructiilor de locuinte. Dupa aprobarea proiectului, a schimbat partenerul de afaceri, iar cel nou, ruda cu familia Puwak, nu a reusit sa-l duca pana la capat. In plus, tinerii trimisi la pregatire in Germania nu au trecut pe la cursuri, ci s-au comportat ca in vacanta. Cealalta stire comunicata de DNA este ca procurorii au dispus disjungerea cauzei pentru continuarea cercetarilor fata de Puwak Mihai, fiul inculpatului Puwak Iosif Mihai, privind modul de utilizare a unor fonduri externe, iar ruda familiei Puwak este anchetata oficial de Procuratura Generala din Frankfurt am Main pentru "frauda de subventie economica".
• Fostul presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie, a fost condamnat, pe 12 iulie, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de influenta si luare de mita. In plus, Tribunalul Gorj a decis ca Nicolae Mischie trebuie sa-i plateasca denuntatorului sau, Clement Mocanu, suma de 4,5 miliarde de lei vechi, reprezentand contravaloarea lucrarilor efectuate la casele sale, precum si achitarea expertizelor din acest dosar, a caror valoare depaseste 600 de milioane de lei vechi. Sentinta de condamnare la închisoare cu executarea pedepsei nu este definitiva si irevocabila, iar avocatii lui Nicolae Mischie au anuntat ca o vor ataca la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Nicolae Mischie nu a fost prezent in sala la anuntarea deciziei judecatorilor. Sotia lui a stat insa in sala si, la anuntarea sentintei, a dat vina pe presa si pe "conjunctura cu UE". "Este rezultatul unei campanii exagerate dusa de mass-media la adresa lui Nicolae Mischie, iar atunci cand ti se prezinta tot felul de elemente negative la adresa unui om, toti ceilalti sar si musca, fac denunturi. In plus, este conjunctura care este, trebuie date exemple negative la Uniunea Europeana!", a declarat Sanda Mischie. In Dolj, pe 11 iulie, judecatorii de la Tribunal au emis un nou mandat de arestare preventiva pe numele omului de afaceri craiovean Genica Boerica, acestia schimbandu-i calitatea procesuala din învinuit în inculpat, într-un dosar privind o rambursare ilegala de TVA de 1,1 milioane de lei. Genica Boerica se afla în arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj.
• In Bucuresti, judecatorii de la Tribunal amana, din nou, procese. "RAFO-CAROM" si "Rompetrol" au noi termene in luna septembrie. In primul caz, judecatorii au solicitat SC RAFO Onesti, parte civila in procesul "RAFO- CAROM", sa precizeze daca se considera parte vatamata si valoarea prejudiciului. In cazul Rompetrol, potrivit relatarilor din presa, judecatoarea le-a cerut avocatilor si partilor sa nu mai lipseasca la termenele de judecata. De zece luni de cand a inceput procesul, dosarul "Rompetrol" s-a tot amanat.
• Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost nevoit sa explice de ce avanseaza cu pasi de melc in dosarul "scurgerilor de informatii din MApN". Am aflat astfel ca, desi procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au solicitat Ministerului Apararii, înca din luna octombrie 2006, declasificarea informatiilor din fisierele existente pe CD-ul ce face obiectul analizei în acest dosar, acestea au fost trimise abia la inceputul lunii iulie 2007.
• Curtea Constitutionala a publicat, pe 11 iulie, motivarea deciziei in cazul dosarelor aflate pe rolul instantelor militare, care va avea repercusiuni si asupra dosarelor mineriadelor si al revolutiei. O motivare sumara, in doua parti. In prima, apreciaza demersul legiuitorului de a modifica Codul de Procedura Penala "de a trece în competenta instantelor civile cauzele în care sunt inculpate persoane care nu au calitatea de militari si care au comis infractiuni împreuna cu persoane avand calitatea de militar". In partea a doua, declara, in schimb, neconstitutionala mentinerea competentei instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, în cauzele aflate în curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii în vigoare a modificarilor CPP. Din motivatie reiese foarte clar ca, desi exceptia de neconstitutionalitate se referea la un dosar aflat pe rolul instantelor militare, si nu la cele aflate in lucru la procurori, Curtea Constitutionala a extins decizia si asupra procurorilor militari.
Marilena Stancu
