Pe aceeași temă
Patriarhia Română anunta, intr-un comunicat prin care incearca sa raspunda unor "referiri inexacte despre statutul juridic şi fiscal al cultelor religioase," ca acestea nu sunt societati comerciale ci comunităţi parohiale sau monahale, veniturile lor fiind folosite pentru activităţi spirituale, culturale, educaţionale şi social-filantropice. Comunicatul precizeaza ca Biserica tine o evidenta stricta a tuturor banilor pe care ii primeste, acestia fiind folositi pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult si pentru celelalte activitati ale Bisericii.
"Având în vedere rolul important al cultelor religioase în viaţa socială a unui popor, pe lângă sprijinul financiar acordat de la bugetul public, statul sprijină unităţile de cult şi prin acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile legii. De asemenea, autorităţile promovează sprijinul acordat de credincioşi cultelor religioase prin deduceri pe impozitul pe venit şi încurajează sponsorizarea acestora. Astfel, Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin.1 lit. f că veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc. ) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor", arată conducerea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) intr-un comunicat citat de Gandul.
Patriarhia sustine că statutul juridic şi fiscal al cultelor religioase din România este similar cu cel al cultelor din statele UE, "tocmai pentru că autorităţile de stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate".
CITITI SI: Guvernul aproba impozitarea bacsisurilor cu 16%
Patriarhiei sustine ca donaţiile credincioşilor sunt înregistrate în evidenţa contabilă a fiecărei parohii, eliberandu-se chitante, la fel ca şi banii din cutia milei si contribuţiile benevole de la serviciile religioase (botezuri şi cununii). Disciplina financiar-contabilă ar fi verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii, susţine conducerea BOR.
Veniturile înregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor şi contribuţiilor sociale, a utilităţilor (curent electric, gaze, apă etc.), pentru întreţinerea şi reparaţia locaşurilor de cult şi a altor clădiri bisericeşti, conform prevederilor menţionate din Codul fiscal, mai spune sursa citată, arătând că, în plus, fiecare parohie desfăşoară activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii.
"Credincioşii susţin financiar parohiile cărora aparţin deoarece sunt beneficiarii activităţii acestora şi au posibilitatea de a constata din desfăşurarea acestor activităţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni. Unităţile bisericeşti ale Bisericii Ortodoxe Române (eparhii, parohii şi mănăstiri) au de întreţinut permanent un patrimoniu important format din locaşuri de cult şi alte clădiri bisericeşti (reprezentând cea mai mare parte a patrimoniului cultural naţional) şi o semnificativă operă social-filantropică şi educaţională în societatea românească, în care sunt încă mulţi oameni săraci. În prezent, în Biserica Ortodoxă Română funcţionează 785 de instituţii şi servicii sociale şi sunt derulate 576 de programe sociale", se mai spune în comunicat.
Cultele religioase, conchide Patriarhia, "nu sunt organizate ca societăţi comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) şi, ca atare, nu urmăresc profitul, ci ele constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susţinerea activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii".
