Pe aceeași temă
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a îndemnat, vineri, la mărturisirea dreptei credinţe şi la oferirea unui cuvânt bun şi a unei fapte bune celor din jurul nostru, ca dar al iubirii noastre smerite şi milostive.
"Ce înseamnă astăzi aurul, tămâia şi smirna? Cum aducem noi daruri asemenea magilor? Aurul reprezintă dreapta şi curata credinţă ortodoxă şi faptele bune izvorâte din iubire sinceră şi milostivă. Acestea sunt darurile de aur pe care le aducem în fiecare zi din viaţa noastră lui Iisus. Deci, să mărturisim dreapta credinţă, să avem dreaptă vieţuire şi să oferim celor din jurul nostru daruri, un cuvânt bun, o faptă bună ca dar al iubirii noastre smerite şi milostive pe care ne-o dăruieşte nouă Iisus Hristos prin împărtăşirea cu el", a afirmat Patriarhul Daniel în predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală de sărbătoarea Nașterii Domnului.
Înaltul ierarh ortodox a arătat că tămâia "înseamnă rugăciunile noastre zilnice".
"Prin rugăciune, noi ne îmbogăţim cu harul lui Dumnezeu, ţinem legătura cu Dumnezeu şi primim prin rugăciune iubirea smerită a lui Hristos, pacea şi bucuria lui Iisus, pacea şi bucuria Preasfintei Treimi", a explicat Patriarhul.
Patriarhul Daniel, care a oficiat slujba de Crăciun împreună cu Arhimandritul Clement Haralam, Marele Eclesiarh al Catedralei, cu episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, a mai spus că "smirna înseamnă răstignirea patimilor egoiste ale lăcomiei şi dobândirea virtuţilor".
"Smirna înseamnă dobândirea iubirii smerite, a bunătăţii. După ce răstignim în noi egoismul, devenim darnici, transformăm patima lăcomiei în virtutea dărniciei. Şi aşa, noi, cu smirna acestei transformări, a omorârii păcatului şi a cultivării virtuţilor sau vieţii curate şi sfinte aducem daruri lui Hristos. Deci, în timpul postului, prin spovedanie, prin împărtăşire mai deasă, prin iertarea semenilor noştri care ne-au greşit şi prin mulţimea faptelor de milostenie noi am adus daruri duhovniceşti Mântuitorului Nostru Iisus Hristos unite cu rugăciunea, cu postul, cu nevoinţele. Aur, tămâie şi smirnă duhovniceşti", a încheiat Patriarhul Daniel.
La finalul predicii, Patriarhul i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele de Cristian sau Cristina.
Creştinii ortodocşi, catolici şi protestanţi sărbătoresc la 25 decembrie Naşterea Domnului.
Papa Francisc: Nevoia de fraternitate
Papa Francisc a vorbit în mesajul său de Crăciun, difuzat vineri, despre "nevoia de fraternitate" între toate ţările lumii, îndemnându-le să împartă între ele vaccinurile dezvoltate împotriva maladiei COVID-19, deoarece "zidurile naţionalismului" nu reprezintă o soluţie pentru a stopa o pandemie care nu ţine cont de graniţe, informează Reuters şi AFP.
Conformându-se restricţiilor adoptate în perioada actuală în Italia, papa Francisc a rost tradiţionalul său mesaj "Urbi et Orbi" ("Către oraş şi lume") în cadrul unei alocuţiuni online, ce a fost difuzată din interiorul Palatului Apostolic din Vatican şi nu de la balconul în aer liber al Bazilicii Sfântul Petru, aşa cum se întâmpla de obicei, în faţa unei mulţimi compuse din zeci de mii de credincioşi.
Pandemia de COVID-19 şi efectele ei sociale şi economice au dominat mesajul său de vineri, în care suveranul pontif a transmis un îndemn la unitate globală şi la ajutorarea ţărilor care sunt afectate de conflicte militare şi de crize umanitare.
"În acest moment istoric, marcat de criza ecologică şi de grave dezechilibre economice şi sociale agravate de pandemia de coronavirus, avem nevoie mai mult ca oricând de fraternitate", a declarat papa Francisc.
Suveranul pontif a îndemnat la o fraternitate concretă, care să depăşească familia, etnia, religia, limba şi cultura. "Iar acest lucru este valabil şi pentru relaţiile dintre popoare şi naţiuni", a adăugat el.
Acest apel la solidaritate se aplică "în special faţă de persoanele cele mai fragile, bolnave şi toate cele care, în această perioadă, au rămas fără locuri de muncă sau se află în situaţii precare din cauza consecinţelor economice ale pandemiei, precum şi faţă de femei, care, în timpul acestor luni de izolare, au suferit din cauza violenţelor domestice".
Idealul unei fraternităţi globale în faţa inegalităţilor socio-economice, adeseori în opoziţie cu "dogma neo-liberală", reprezintă una dintre temele principale promovate de liderul de la Vatican în pontificatul său de aproape opt ani. Acelaşi ideal a devenit deosebit de prezent în discursurile sale susţinute după declanşarea pandemiei de COVID-19, fiind evidenţiat şi prin publicarea în luna octombrie a unei lungi pledoarii în acest sens, în enciclica "Fratelli tutti".
Vineri, afirmând că sănătatea este o chestiune internaţională, liderul de la Vatican a criticat aşa-zisul "naţionalism al vaccinurilor", care, potrivit temerilor exprimate de reprezentanţii ONU, ar putea să agraveze pandemia de coronavirus dacă ţările sărace vor fi ultimele state care vor primi vaccinuri anti-COVID-19.
"Fie ca Fiului Domnului să reînnoiască în politicieni şi în liderii de guverne acel spirit al cooperării internaţionale, începând cu îngrijirile medicale, pentru a ne asigura că toţi oamenii vor avea acces la vaccinuri şi tratament. În faţa unei provocări care nu cunoaşte graniţe, nu putem să ridicăm ziduri. Suntem cu toţii în aceeaşi barcă", a mai spus papa Francisc.
Papa Francisc s-a referit în discursul său de vineri şi la dificilele reuniuni în familie, profitând de această ocazie pentru a sublinia importanţa lor.
"Gândurile mele se îndreaptă acum către familii: către cele care astăzi nu pot să se reunească, dar şi pentru cele care sunt obligate să rămână în locuinţele lor. Fie ca acest Crăciun să devină pentru noi toţi ocazia de a redescoperi familia ca leagăn al vieţii şi al credinţei; un loc al iubirii primitoare, al dialogului, al iertării, al solidarităţii fraterne şi al bucuriei împărtăşite, o sursă de pace pentru toată omenirea", a adăugat suveranul pontif, care şi-a încheiat discursul de vineri cu tradiţionala urare "Crăciun Fericit!".
Foto: (c) GIUSEPPE LAMI / EPA
Italia se află într-o perioadă de lockdown pe durata sărbătorilor de Crăciun şi Revelion. Din cauza restricţiilor impuse de autorităţi, credincioşii nu au putut să se reunească în acest an în Piaţa Sfântul Petru pentru a asista la slujbele şi evenimentele papale, care au fost mutate în interiorul Palatului Apostolic din Vatican.
Interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii
"Crăciunul este înainte de toate o perioadă de ajutorare a celorlalţi, pentru că Iisus însuşi s-a născut sărac", a declarat papa Francisc joi seară, în timpul slujbei din Ajunul Crăciunului, care a început cu două ore mai devreme decât în anii precedenţi, pentru ca puţinii participanţi să poată să ajungă înapoi în locuinţele lor înainte de ora locală 22:00, de la care în Italia se aplică interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii.
De asemenea, papa Francisc a lansat un apel la pace şi reconciliere în Siria, Yemen, Libia, Nagorno-Karabah, Sudanul de Sud, Nigeria, Camerun şi Irak - unde are programată o vizită oficială la începutul lunii martie.
Liderul de la Vatican a cerut, totodată, ajutorarea persoanelor care suferă din cauza crizelor umanitare şi a dezastrelor naturale din Burkina Fasso, Mali, Niger, Filipine şi Vietnam.
* * *
Naşterea Domnului s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr - 14 d.Hr). În acea perioadă, a fost dispusă de autorităţi organizarea unui recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.
Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, mergând cu Iosif de la Nazaret la Betleem, spre a împlini porunca autorităţilor, Sfânta Fecioară Maria a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetăţii. Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci şi tot acolo, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie spre a lăsa lângă copilul sărac daruri împărăteşti.
Sărbătoarea anuală a Naşterii cu trup a Domnului Iisus Hristos este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului.
