Pe aceeași temă
Săptămâna trecută, oficialii FMI s-au văzut cu reprezentanți ai investitorilor străini, ai Finanțelor, ai comunității bancare și cu cei din Banca Națională. Luni își încheie turul prin țară și, spre deosebire de alți ani, nu va exista tradiționala conferință de presă, ci doar un comunicat de presă în zilele care urmează. Motivul este simplu. ”Au fost foarte contrariați de ceea ce se întâmplă în România. Toate nemulțumirile par să fie legate de politicile Executivului. Fondul a luat notă de toate aceste luări de poziții și abia așteptăm să vedem limbajul diplomatic în care va reuși să le ambaleze”, spun oameni care au asistat la discuțiile bilaterale, relatează HotNews, citând surse participante la discuții.
Mediul de afaceri privat (asta însemnând companii locale și străine) s-a văzut cu reprezentanții FMI, săptămâna trecută. La fel ca în întâlnirile anterioare, Fondul a vrut să afle nemulțumirile oamenilor de afaceri. Aceștia au arătat cu degetul către Finanțe. ”Legi schimbate peste noapte prin Ordonanțe de Urgență, proiecte în legătură cu care nu suntem consultați la timp, legi fără niciun calcul al impactului economic, toate aceste ne afectează bugetele privind intenția de a mai investi”, au spus oamenii de afaceri din România.
Majorările de salarii au fost și ele subiecte de discuții între delegațiile de români și cele ale FMI. ”Ei stăteau și notau tot ce le spuneam noi. Erau foarte zgârciți în aprecieri, dar era clar că nu le convenea ceea ce auzeau”, au mai spus oameni care au participat la discuții.
La rândul lor, cei din comunitatea bancară s-au plâns de proiectele legislative aflate în discuție în Parlament, proiecte cu o consistentă componentă populistă. Nici de data asta reprezentanții FMI nu au făcut vreo declarație, mărginindu-se doar la a nota îngrijorările celor de la Asociația Română a Băncilor.
La BNR, discuțiile nu au depășit o oră. Starea rezervelor internaționale, indicatorii bancari, solvabilitatea- toate s-au lămurit în 45 de minute. ”Oameni de la departamentele de specialitate au venit cu datele și cifrele solicitate, iar analiza a fost scurtă”, spun participanții la discuții. Ne-au întrebat și despre intențiile Guvernului, dar le-am explicat că nu e treaba noastră”, au spus oamenii din Banca Centrală.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a derulat o misiune în România pentru a reevalua perspectivele macroeconomice, proiecția bugetului pe 2019, măsurile pentru reducerea deficitului în acest an și progresul privind reformele structurale, potrivit lui Alejandro Hajdenberg, reprezentant rezident al instituției internaționale pentru România și Bulgaria.
„Pentru anul acesta ne așteptăm la o creștere economică de 4%, relativ mică comparativ cu ce am văzut anul trecut. (…) În ceea ce privește deficitul de cont curent, a fost o mare deteriorare anul trecut, dar credem că va rămâne stabil pe termen mediu. Pentru acest an previzionăm un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste targetul de 3% din PIB”, a spus oficialul FMI.
”Situația este destul de complicată în 2018. Dacă la 9 luni avem un deficit de 1.8%, probabil că la 10 luni va fi și mai mare. Față de septembrie 2017, deficitul ar putea fi atât de mare încât să îți fie aproape imposibil să te încadrezi fără măsuri foarte drastice”, mai arată participanții la discuții.
”Guvernul vrea bani, bani, bani. Ceea ce nu e ok. Mizează foarte mult, aș spune mult prea mult pe aceste dividende excepționale care sunt one-off-uri (le poți lua o singură dată!). România cârpește bugetul cu aceste venituri în condițiile în care are de acoperit venituri permanente foarte mari. La anul ce veți face?”, se întreabă sursele citate.
Partea proastă e că nici măcar aceste venituri nu ajung. ”Lumea ar trebui să știe că exista riscul ca pe standarde europene, o parte din aceste venituri să nu fie luate în calcul de către Fond. Pe ESA aceste venituri excepționale se iau doar până la un anumit nivel”, mai spun sursele noastre.
Tehnic, UE ar putea declanșa procedura de deficit excesiv. ”Dar nu ăsta e cel mai rău lucru, Teoretic, poți apela la acea clauză privind reformele structurale: ai creat cu mulți ani în urmă Pilonul II și III , așa că le poți trata ca fiind transferuri bugetare și te poți duce cu ele în deficit”, spun oficialii FMI. Doar că, atrag tot ei atenția, ”nu există precedent la nivel european și asta poți să o faci doar o singură dată”.
Problema bugetului nostru e, din păcate, una structurală. ”Noi am antamat cheltuieli bugetare permanente și rigide, mergând până la nivelurile de dinaintea crizei. Asta în condițiile în care am redus fiscalitatea”, spun oamenii din Finanțe.
”Avem cheltuieli sociale la maxime istorice, în timp ce veniturile sunt la minime istorice. Ceea ce ne vulnerabilizează foarte mult. Nici măcar nu e nevoie de o recesiune ca să intrăm în colaps, ci doar de o încetinire a creșterii, pentru că spațiu de manevră nu mai avem! Dar încercăm să jonglăm cu cifrele”, mai arată sursele HotNews.ro.
Marți sau miercuri va sosi și comunicatul oficial al concluziilor vizitei delegației FMI. Îl vom citi printre rânduri și vom reveni.
Potrivit protocolului oficial, la încheierea fiecărei evaluări are loc o conferință de presă. De data aceasta, nicio conferință nu va avea loc. ”Va exista cel mult un comunicat”, ni s-a transmis de la sediul FMI.
