Pe aceeași temă
Parlamentul European (PE) a aprobat rezoluţia privind libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari în UE, care a fost iniţiată de grupurile socialiştilor şi popularilor din PE şi s-a bucurat de susţinerea tuturor formaţiunilor politice importante din legislativul european, relatează Mediafax.
Rezoluţia cere Comisiei Europene eliminarea măsurilor tranzitorii de restricţie a dreptului la muncă pentru români şi bulgari, precum şi stabilirea unui set clar de indicatori şi criterii, în baza cărora să analizeze notificările pe care le primeşte din partea statelor membre, cu privire la prelungirea pentru încă 2 ani a măsurilor de restricţie.
Documentul adoptat în PE mai subliniază că aceste măsuri tranzitorii sunt derogări de la principiul libertăţilor fundamentale din Tratatul Constituţional şi reprezintă soluţii contraproductive pentru piaţa muncii.
Iniţiatorii cer statelor membre care menţin restricţiile să vină şi să explice foarte clar şi transparent pe ce îşi bazează deciziile, întrucât, susţin aceştia, argumentele înaintate până acum sunt contrazise de realitate.
Concret, Comisia trebuie să definească "perturbarea gravă a pieţei forţei de muncă", aceasta fiind situaţia pe care un stat UE o poate invoca pentru a justifica limitarea accesului românilor şi bulgarilor la joburile locale.
Aşadar, Comisia trebuie să stabilească indicatorii şi parametrii care definesc această stare. Dacă un stat nu se va încadra în aceşti parametri, atunci se va considera că statul respectiv încalcă tratatele europene.
Acest lucru este necesar, se spune în rezoluţia PE, întrucât notificările venite până acum din partea statelor care menţi restricţiile vorbesc de distorsionarea pieţei muncii locale, însă nu aduc argumente în cifre.
Dimpotrivă, aşa cum s-a constatat în raportul din noiembrie al Comisiei, lucrătorii români şi cei bulgari au ajutat la creşterea economică din ţările care le cer permis de muncă şi nu au determinat o majorare a şomajului. De regulă, joburile ocupate de migranţii din România şi Bulgaria sunt slab calificate şi prost plătite, iar localnicii nu le doresc.
Rezoluţia spune că măsurile tranzitorii au dus la o serie de tertipuri şi ilegalităţi, deoarece persoanele acre nu au dreptul să muncească liber într-o ţară intră totuşi pe piaţa muncii de acolo sub forma "lucrători independeţi" sau pur şi simplu muncesc la negru.
În rezoluţie se mai spune că "mai multe state membre au decis să menţină restricţiile pentru români şi bulgari, mai mult din cauza presiunilor politice".
