Pensiile speciale renunţă la lux

Lidia Moise | 09.02.2010

Pe aceeași temă

Poate niciun proiect legislativ al ultimilor ani nu a stârnit şi nu va continua să creeze mai multe controverse decât noua lege a pensiilor.

Pe de o parte, legea vrea să corecteze greşelile guvernărilor anterioare, care au permis crearea unor adevărate caste, ale căror privilegii sunt însă susţinute financiar de toată suflarea contribuabililor. Contribuabili pe care, iată, criza i-a împuţinat, iar statul începe o adevărată goană după bani pentru a susţine cea mai consistentă factură de cheltuieli, aceea de pensii.
Alcătuitorii textului împing vârstele de pensionare până la limita de 65 de ani şi pun semnul de egalitatea între femei şi bărbaţi şi la acest capitol.

În plus, textul propus arată intenţia clară de a extinde aşa-numita bază a contribuabililor sistemului de asigurări sociale la categorii profesionale care nu au venituri constante. Aproape niciun venit nu rămâne netaxat de cota de contribuţii sociale, cu mici excepţii, de tipul participării salariaţilor la profit. De altfel, toată lumea va cotiza pentru pensie, inclusiv militarii, ceea ce va echilibra veniturile asigurărilor sociale.

Contributivitate la tot poporul

Prin extinderea bazei de impozitare, vor fi bani, iar noul proiect are ambiţia să creeze un fond de pensii robust pentru generaţiile viitoare, gândindu-se chiar la punerea de o parte a unor bani „de rezervă“. Proiectul Legii unitare a pensiilor va pune o frână pensionărilor anticipate şi va impune verificarea, în următorii cinci ani, a tuturor dosarelor de pensionare medicală.

Legea este drastică, are penalităţi usturătoare şi include posibilitatea pedepsei cu închisoarea, în caz de neconformare. Cu toate acestea, controversele şi nemulţumirile nu lipsesc.

Pe scurt, o serie de profesii, mai cu moţ, şi-au creat legi speciale prin care primeau la vârsta retragerii din activitate pensii de până la 80% din salariile ultimelor luni. Românul obişnuit are însă dreptul unei pensii calculate în funcţie de întreaga sa contribuţie. Ceea ce nu este doar profund inechitabil, ci şi nedemocratic, spun guvernanţii. În definitiv, contractul social între stat şi cetăţenii săi, descris de Constituţie, impune egalitatea de tratament şi de şanse în faţa legii. Contractul social mai propune ca toată structura de protecţie socială să se sprijine pe ideea contributivităţii, prin care plăteşti anticipat, prin sistemul de taxe sociale, toate serviciile pe care le vei folosi sau nu vreodată.

Proiectul noii legi a pensiilor nu lămureşte însă clar cum se vor recalcula pensiile celor care făceau parte din castele privilegiate.

Pensia militară depinde de soldă

Militarii, bunăoară, care reprezintă aproape un sfert din beneficiarii aşa-numitelor pensii privilegiate, primesc acum, în condiţiile legii încă în vigoare, 60% din salariu, însă nu plăteau contribuţie de 10,5%, ca toată lumea. Ei intră însă în sistemul clasic al asigurărilor sociale, acela în care pensia este calculată în funcţie de contribuţie. Textul noii legi nu conţine lămuriri, ci indică posibile norme de aplicare pe care le va alcătui Ministerul Muncii.

Mihai Şeitan, ministrul Muncii, ne-a explicat că recalcularea se va face după un mecanism care va lua în calcul salariul brut sau solda primită, ca şi când militarii ar fi plătit contribuţie la CAS.

„Lor li se calculează pensia acum la nivelul de 60% din ultimul salariu, iar în noua lege vor intra în sistemul de punctaj, care se calculează pe toată durata serviciului.

Ei nu vor mai avea tratament special, însă n-au plătit contribuţii pentru că aşa era legea, dar au drept la pensie. Acum se consideră ca şi când ar fi plătit contribuţie şi li se calculează pensia în consecinţă“, a explicat Şeitan. Ministrul Muncii nu crede că toate pensiile militarilor, ale poliţiştilor şi angajaţilor serviciilor secrete se vor reduce, dimpotrivă, unele vor creşte. Este însă clar că pensiile mari vor fi sensibil micşorate de un calcul care ţine seama de evoluţia salariilor în toată cariera.

Statul nu mai achită diferenţa

La magistraţi lucrurile vor fi mai simple din punct de vedere al noii formule de calcul, susţine Şeitan. „Magistraţii au şi acum un sistem de punctaj pe baza căruia li se calculează pensia, la fel ca la orice asigurat. Diferenţa între pensia care ar rezulta de aici şi cea de 80% din ultimul salariu, pe care o primesc potrivit legii speciale, este plătită de bugetul de stat. Aici statul nu va mai plăti diferenţa aceasta“, spune ministrul Muncii. Magistraţii resping însă posibilitatea renunţării la pensia de serviciu şi recalcularea pensiei. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice nu respectă normele comunitare, ale jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii Constituţionale şi ignoră atât riscurile profesionale, cât şi „incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupun activităţile desfăşurate în cadrul sistemului judiciar“. Magistraţii susţin că o eventuală recalculare a pensiilor ar încălca principiul neretroactivităţii legii, precum şi al nediscriminării. Ministrul Muncii spune că magistraţii au dreptul să critice legea, însă ea răspunde unor nevoi sociale, respectă principiile Constituţiei şi este impusă de realitatea dură a crizei financiare. „Probabil vom merge în justiţie cu legea, noi mergem mai departe“, spune Şeitan.

În vreme ce castele privilegiate au fost avertizate din timp de posibilitatea recalculării pensiilor, surpriza noii legi este reevaluarea dosarelor de pensionare medicală. Legea propune ca, într-un interval de cinci ani, toate dosarele de pensionare medicală să fie verificate de către Casa Naţională de Pensii şi de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, subordonat Casei. Pentru a duce la bun sfârşit operaţiunea de verificare a „încadrării în grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate aflaţi în evidenţă“, se vor înfiinţa divizii regionale ale Institutului. Evident, se vor înăspri atât condiţiile de pensionare pe caz de boală, cât şi cele privind pensionarea anticipată. //

Legea caută doar banii

Întreaga regiune central şi est-europeană a ascuns sub preş o parte din costurile tranziţiei, prin deschiderea portiţei pensionărilor anticipate, sau a privit cu indulgenţă avalanşa de pensionări medicale. Ungaria, de pildă, s-a speriat de mulţimea celor peste 870.000 de pensii de invaliditate, cifră exagerată pentru o populaţie de numai zece milioane de locuitori. Polonia a tăiat drastic pensiile privilegiate ale unui număr de 40.000 de foşti funcţionari şi ofiţeri din vremea comunismului, după ce a considerat că raportul dintre pensia mare a foştilor ofiţeri şi aceea mică a persecutaţilor regimului comunist este indecent. Legea este însă controversată, a fost atacată în justiţie, iar instanţa supremă a ţării a amânat o decizie. Toată febra corectării greşelilor trecutului trebuie înţeleasă însă ca o reacţie de protecţie în faţa lipsei cronice de bani pe care a născut-o criza economică actuală. În această situaţie, în care ataci şi privilegii, şi liniştea unor oameni obişnuiţi, care s-au descurcat cum au putut pentru a supravieţui, o nouă lege a pensiilor trebuie să fie impecabilă. Se pare însă că actualul proiect are greşelile lui.

„Au ratat şansa de a face o reformă a pensiilor“, spune Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate. El consideră că noua formă a legii deschide portiţe de eludare, este neclară şi, pe alocuri, nedreaptă. De pildă, chestiunea taxării dividendului nu este lămurită clar în lege, spune Biriş. El avertizează că legea lasă o altă cale pentru a „şmecheri“ plata contribuţiei, şi anume înregistrarea ca persoană fizică autorizată. „Noi avem doar 40.000 de angajaţi care au declarat că primesc un salariu care depăşeşte echivalentul a 5 salarii medii, însă avem peste 600.000 de persoane fizice autorizate şi de persoane care desfăşoară profesii liberale. Eu cred că aici sunt deghizate salariile mari.“ Pe de altă parte, soluţia deghizării salariului în prestare de servicii de către o persoană fizică autorizată umflă factura de plată a acesteia, care achită toată cota de CAS, ca şi când ar fi simultan angajat şi firmă. Soluţia, sugerează Biriş, ar fi în aceea în care plata CAS se face doar de către beneficiar, adică doar de viitorul pensionar. //

Cuvinte cheie: pensii de lux, CAS, Curtea Europeana, bani, legea pensiilor

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22