Pe aceeași temă
Instituția care derulează marile proiecte selectate de Guvern și alese să fie realizate în sistemul PPP a lansat în urmă cu două luni procedura de selecție a constructorului care va realiza împreună cu statul român autostrada Ploiești-Brașov nu dispune de Studiul de fezabilitate al acestui proiect.
După ce documentația de licitație a fost publicată în sistemul electronic de achiziții publice (SICAP), un potențial ofertant a solicitat ca în cadrul procedurii să consulte Studiul de fezabilitate, document esențial pentru elaborarea unei oferte realiste a costurilor pentru construcția autostrăzii.
Răspunsul CNSP a fost stupefiant: „CNSP nu este în măsură să pună la dispoziția ofertanților acest document, deoarece nu se află în posesia acestuia”.
Studiul de fezabilitate este documentul de bază de la care se poate elabora proiectul pentru construirea unei autostrăzi. Ori pentru a afla datele referitoare la trafic, studii geotehnice, traseu, etc un constructor trebuia să contacteze alte autorități decât cea care organizează licitația.
Deputatul USR, Cătălin Drulă, este cel care a sesizat situația și pune câteva întrebări:
Cum poți construi o documentație de achiziție publică (așa proastă cum e) pe baza unui studiu pe care nu îl ai în posesie?
Pe ce ar trebui să se bazeze eventualele oferte, dacă nu le dai ofertanților nicio informație – nici traseu, nici studiu geotehnic? Pe intuiție? Fler?
În ce țară normală la cap se ocupă Comisia de Prognoză de construirea autostrăzilor?
După ce inițiase cu Banca Mondială un proiect pentru reactualizarea studiului de fezabilitate și căutarea unei soluții avantajoase pentru realizarea autostrăzii Comarnic – Brașov (cea mai dificilă porțiune care traversează munții), Guvernul a renunțat la această colaborare.
Construcția autostrăzii Brașov-Ploiești are câteva hibe majore, una dintre cele mai importante fiind chiar acest studiu de fezabilitate. Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale, avertiza guvernul în august 2018: ”Știu că vorbesc despre folosirea studiului de fezabilitate din 2005 ca bază pentru un aranjament de parteneriat public-privat. Avem dubii că va funcționa acest lucru. 10 ani e prea mult timp. Studiul trebuie îmbunătățit fundamental”.
Guvernul României a încercat să facă din autostrada Brașov-Ploiești un caz-școală, negociind, pe vremea guvernului Tudose, un contract de asistență în proiectul acestei autostrăzi. Două luni după demararea discuțiilor statul român a renunțat la proiect.
La solicitarea Ziare.com, Ion Ghizdeanu a spus ca raspunsul dat de institutia pe care o conduce este unul pertinent.
"Aici desfasuram o procedura in vedere semnarii unui contract de parteneriat public privat. Nu e un contract de constructie. Dupa ce se va incheia parteneriatul public privat, va urma o etapa de proiectare si una de executie. Doar vrem o autostrada facuta asa cum trebuie.
La acest moment, documentatia respectiva nu este disponibila, dar ulterior va fi. Nu sunt documente secrete, doar ca ele nu-i sunt necesare ofertantului, in aceasta etapa. Partenerul public, in cadrul PPP, este Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Ce era sa facem, sa aducem arhiva de la CNAIR si de la toate institutiile, cand noi ne ocupam nu de constructie, ci de semnarea contractului de parteneriat public-privat?", a declarat Ion Ghizdeanu pentru Ziare.com.
De fapt, regimul parteneriatului public-privat presupune ca cea mai mare parte a cheltuielor pentru constructia autostrazii va fi suportata de constructor. Pentru a-si recupera banii, acesta va primi apoi o serie de compensatii de la stat si va avea dreptul sa colecteze ani la rand taxe de la soferii care folosesc soseaua. Or, in astfel de conditii, ar fi rezonabil sa ne gandim ca un constructor ar vrea sa stie in ce fel de proiect se implica, inainte de a semna un contractul.
Luni, pe 17 decembrie, expira termenul de depunere a ofertelor pentru incheierea perteneriatului public-privat. In consecinta, putin timp ne mai desparte de momentul in care vom afla care sunt constructorii care s-ar incumeta sa contruiasca autostrada Comarnic-Brasov.
