Pe aceeași temă
Totul trebuie adoptat și trecut prin Parlament și CCR până la finele sesiunii parlamentare de primăvară.
De altfel, modificarea Codurilor penale intră în dezbaterea Parlamentului, imediat după Paște. "Trebuie să le modificăm din cel puţin din trei motive. Sunt două directive europene: Directiva 42/2014, Directiva 343/2016, care trebuie să fie transpuse în legislaţie până în aprilie şi – sigur nu o să ajungem până atunci – după aceea avem un risc de infringement. Al doilea motiv: deciziile Curţii Constituţionale care, ne place sau nu ne place, sunt obligatorii, şi deciziile CEDO. Sunt cele trei motive principale pentru care Codurile penale trebuie modificate. Acestea sunt explicaţiile, sunt simple şi calendarul este până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare", spunea Liviu Dragnea după Congresul extraordinar al PSD, citat de stiripesurse.ro.
La finele anului trecut, în cadrul comisiei parlamentare speciale, se stabilise că această comisie va elabora trei proiecte legislative prin care să se modifice Codul penal, Codul de procedura penală și Codul de procedura civilă. Totul pornind de la mult invocatele nevoi de transpunere a directivei europene privind prezumția de nevinovăție, dar și de armonizare cu deciziile de neconstituționalitate date de Curtea Constituțională, baza legală de altfel pentru crearea acestei comisii de la bun început.
Potrivit unor surse din cadrul coaliției majoritare, atât pentru codurile penale, cât și pentru redefinirea abuzului în serviciu prin impunerea unui prag, Dragnea ar fi fixat un calendar de doar trei săptămâni pentru adoptarea lor în comisie și prin cele două camere ale Parlamentului. Liderii majorității au avut ce învăța din modul în care s-a derulat modificarea și adoptarea legilor justiției.
"La începutul lui mai ar trebui să fle avem deja adoptate. Așa avem timp să facem eventualele modificări până la finele acestei sesiuni, dacă se ajunge la Curte și avem decizii de admitere parțiale pe eventualele sesizări ale Opoziției, așa cum s-a întâmplat cu cele trei legi ale justiției", spus sursele citate.
În prezent, PSD și ALDE au finalizat în regim de urgență modificările la legile justiției, după sesizarea CCR. Noile modificări au intrat deja în controlul de constituționalitate, după ce PNL și USR au depus, pentru a doua oară, contestații la CCR.
În cazul noului pachet de legi care privesc codurile penale, liderii coaliției se așteaptă ca cele mai multe dificultăți să le întâmpine cu redefinirea abuzului în serviciu și impunerea unui prag de la care acesta va fi considerat infracțiune. Până în momentul de față, a fost prevederea care care a provocat cele mai mari controverse și reacții publice foarte dure, inclusiv ample proteste de stradă.
Deocamdată, singura propunere clară de amendare, a fost cea pentru Codul de procedură penală, făcută de ministrul Justiției, prin care sintagma "suspiciuni rezonabile" să fie înlocuită, peste tot în lege, cu "probe sau indicii temeinice".
Singură prevedere care are consensul Puterii și al Opoziției din comisie se referă la o propunere UDMR, conform căreia autoritățile publice nu se pot referi la suspecți că la persoane condamnate definitiv. În paralel, la acea vreme, PSD și ALDE au renunțat la propunerea lor inițială de interzicere a tuturor comunicărilor publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice, aflate în cursul procesului penal.
În prezent, există și o serie de propuneri care privesc abuzul în serviciu. Deputatul PSD, Cătălin Rădulescu propune dezincriminarea acestor infracțiuni și nu a renunțat încă la zecile de amendamente, depuse la finele anului trecut, pe care pretinde că le-a elaborat împreună cu unii judecători și profesori de drept.
Tot el este cel care propune ca persoanele condamnate la închisoare până la 3 ani, pentru alte fapte decât cele cu violență, cei care au boli incurabile și cei peste 60 de ani să facă închisoare la domiciliu.
Un alt proiect, semnat de 40 de parlamentari PSD, printre care îl regăsim și pe Cătălin Rădulescu, prevede scoaterea parlamentarilor și aleșilor locali de sub incidenţa prevederilor codului penal, în cazul abuzului în serviciu, conflictului de interese sau luării de mită.
Este însă puțin probabil ca aceste propuneri legislative să fie asumate de conducerea actualei majorități parlamentare. Ca și în cazul legilor justiției, mai degrabă, aceste inițiative servesc pe post de sperietoare și de creare a unei imagini, pentru actuala Putere, de tabără moderată prin repudierea lor. În schimb, unele idei vor fi preluate și transformate, iar propunerile care vor fi adoptate tot vor aduce atingere sistemului și procedurilor folosite în justiție, câtă vreme vor fi girate prin votul judecătorilor Curții Constituționale.
