Pe aceeași temă
Problemele pentru România generate de realegerea lui Orban sunt indirecte, adică provin din interior, din tentanția anti- sau i-liberalilor de la București de a vedea în Orban un model de succes demn de copiat.
Cum să furi alegerile cu legea în mână
Termenul „a fura” este ce-i drept, cam tare dar nu este departe de adevăr. Orban a obținut pentru a doua oară consecutiv o supermajoritate de două treimi datorită unor inovații introduse în legile electorale înaintea scrutinului din 2014, care distorsionează profund rezultatele și structura democratică a Ungariei. Pe scurt, ungurii votează de două ori într-un scrutin mixt, o dată pentru candidatul uninominal și o dată lista de partid, dar spre deosebire de alte scheme electorale mixte, cum ar fi cel german, Fidesz a introdus în lege, fără dezbatere și fără consultare, o serie de trucuri, de adunări, împărțiri bonusuri și redistribuiri care fac ca la sfârșit, un vot pentru Fidesz să valoreze cel puțin cât două voturi pentru orice alt partid. Astfel, rezultatul este că la 50% din voturi din 70% participare, adică la 35% reprezentare la urne, Fidesz adună în parlament 66% din mandate, suficient cât să modifice orice lege organică și Constituția. De fapt, sistemul a fost creat tocmai pentru că în primul mandat, 2010-2014, Orban a fost nemulțumit că nu poate modifica Legea Fundamentală după plac. A obținut supermajoritatea și a modificat Constituția. Ceea ce a făcut Fidesz nu este, tehnic, ilegal, dar în mod evident nu este corect iar rezultatul nu este democratic. Mai puneți la acest sistem și acapararea aproape întregii mass-media centrale și a cvasi-totalității celei locale, persecuțiile la care este supusă societatea civilă precum și faptul că alegerile sunt organizate de instituții de stat capturate de partid și rezultă un model de „democrație controlată” nu chiar ca în Rusia, dar foarte aproape. Or, dacă modelul a funcționat de două ori cu succes nu va trece mult până când și alții, inclusiv PSD, se vor gândi să îl adopte. PSD și-a exprimat public dorința de a schimba Constituția, pentru care are nevoie de o majoritate de două treimi. Cum nu există nici o cale ca după actualul sistem electoral să obțină vreodată această supermajoritate, există un pericol real ca undeva în preajma alegerilor din 2020 să ne trezim cu o modificare rapidă, fără dezbatere și fără consultare a legilor electorale „în sens ungar”.
Cum să furi patriotic și nepedepsit
Orban și-a făcut în sat un stadion-bijuterie pe fonduri publice la fel ca Dragnea și, da, primarul satului, Meszaros, instalator altminteri, a devenit mare oligarh național de când e Orban prim-ministru după ce au început să-i curgă în buzunare contracte cu statul cam ca la Teldrum. De altfel, opoziția îl numește pe Meszaros „stroman”, adică straw man, adică „om de paie”, cum sunt și „patronii” Teldrum. În opt ani, Orban a cultivat o nouă clasă de „oameni de afaceri” care au devenit în scurt timp principalii oligarhi ai țării și principalii susținători financiari ai Fidesz. Modelul de corupție este surprinzător de similiar cu cel din România pentru că este modelul care funcționează în aproape toată Europa de Est. Diferența esențială constă în faptul că la noi există DNA iar în Ungaria nu, deci oligarhia de partid prosperă în impunitate și, mai mult, este cultivată prin politica de stat, fiind prezentată drept noua elită economică a patriei, demnă purtătoare a stindardului „patriotismului economic” unguresc. I-ați auzit pe Tăriceanu și Dragnea vorbind despre patriotism economic când vorbesc de fapt despre căpușarea autohtonă a banului public și l-ați auzit pe Sebastian Ghiță deplângând persecutarea de către „Soros” și multinaționale a „capitalului românesc”. Un import de succes al modelului unguresc ar fi desființarea DNA și transformarea PSD în elita economică legitimă a țării. L-ați vedea Ghiță exonerat de „acuzațiile contrafăcute” întors acasă în calitate de martir și campion al capitalului românesc. Acesta este un alt pericol serios pe care îl poartă realegerea lui Orban.
Cum să duci un război cu UE
Contractele publice amintite mai sus sunt pe bani europeni, pe care Bruxelles-ul continuă să îi distribuie generos Budapestei, iar Orban continuă să îi cheltuiască cum vrea, fie acordând contracte preferențiale clintelei fie, cum s-a întâmplat, înainte de alegeri, acordând bonusuri personalului din administrația prim-ministrului și a câtorva ministere-cheie în valoare de 80 de milioane de euro. De fapt, Ungaria este țara care alocă cei mai mulți bani europeni, pe cap de locuitor, dar deși îi alocă prost și discreționar face obiectul celor mai puține anchete OLAF. Dar din iunie regulile pentru exercițiul financiar următor s-ar putea să se schimbe prin introducerea criteriilor legate de statul de drept și a unor controale mai stricte ale cheltuielilor. În acel moment, Orban va declanșa jihadul împotriva UE în numele suveranității, iar Dragnea și Tăriceanu se pregătesc să-l secondeze ca doi servanți umili, pentru că spre deosebire de Orban care se mișcă ușor prin Europa, cei doi lideri români sunt doi băieți din provincie, fără voce și fără influență care au nevoie de un lider.
