Pe aceeași temă
Analiza BNS arată că salariații din mediul privat au fost cei mai afectați de această măsură. Pentru ei, mecanismele gândite de Guvern s-au dovedit a fi irealizabile, BNS atrăgând atenția asupra acestui efect încă de anul trecut.
La finalul lunii martie, doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul privat din Romania au operat modificari ale contractelor individuale de munca in vederea compensarii transferului sarcinii contributiilor sociale de la angajator la angajat.
24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de munca, nici măcar pentru un singur contract.
Ca urmare, cu exceptia contractelor individuale de munca modificate ca efect direct al cresterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal au fost modificate astfel incat valoarea salariului net sa ramana neschimbata. Datele se refera doar la angajatorii din mediul privat, cei ce inregistreaza contractele de munca in Revisal.
Atat in cazul datelor despre comportamentul angajatorilor, cat si in cazul datelor despre contractele de munca, imaginea este obtinuta din cumularea efectelor generate de: modificarea legislatiei fiscale, modificarea salariului minim, precum si de negocierile colective purtate de regula in primele 3 luni ale anului.
Prin introducerea unei derogari de la prevederile legislative, modificarile contractelor individuale de munca initiate pentru a compensa transferul sarcinii fiscale se puteau opera in perioada 01.01.2018 - 31.03.2018. Practic, ele au mascat efectele de OUG 79/2017, subliniaza BNS.
Blocul National Sindical mai precizeaza ca mediul economic se confrunta cu o aplatizare excesiva a salariilor, ceea ce arata un dezechilibru grav in structura salariala.
La finalul lunii martie, salariul de baza median din contractele de munca era de 2.000 lei, practic jumatate din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal au salariile de baza in intervalul 1.900 - 2.000 lei.
Daca in decembrie 2017 raportul intre salariul minim si salariul de baza median din contractele individuale de munca era de 80%, in martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.
In mod paradoxal, acest model de ierarhie salariala este unul specific tarilor nordice, numai ca salariile lor sunt cu mult mai mari decat cele din Romania (ex. in Danemarca salariul mediu brut a fost in 2017 - 5.179 euro, in timp ce in Romania, in acelasi an, salariul mediu brut a fost de 713 euro).
Accentuarea aplatizarii salariilor si distorsionarea structurii salariale pot descuraja insa lucratorii calificati, ceea ce cu siguranta va continua sa agraveze deficitul de personal calificat, atrage atentia BNS.
Totodata, avertizeaza Blocul National Sindical, aplatizarea veniturilor este un fenomen ce afecteaza mai nou si sistemul public de pensii. Daca in ianuarie 2017 numarul de beneficiari ai indemnizatiei sociale pentru pensionari era 420.194 (8% din total pensionari), in luna mai 2018 numarul beneficiarilor de indemnizatie sociala ajunsese la 661.219 (13% din total pensionari).
Schimbarile demografice vor continua sa modifice structura populatiei Romaniei. Procesul de imbatranire rapida va modifica raportul dintre populatia la varsta de pensionare si populatia activa, ceea ce va aduce schimbari majore in structura pe varste si implicatii negative pe piata fortei de munca, sustine BNS.
"Pentru acest viitor, astazi, guvernantii nu pregatesc niciun fel de solutii pentru cetatenii Romaniei. Pregatesc insa un import masiv de forta de munca din state terte, eliminand contingentarea numarului lucratorilor, eliminand orice conditii legate de nivelul de pregatire profesionala a lucratorilor ce vor fi adusi in piata muncii din Romania (certificatele de calificare recunoscute) si eliminand totodata conditia angajarii acestora cu un salariu cel putin egal cu salariul mediu pe economie (a se vedea proiectul de lege aflat in dezbatere parlamentara ce beneficiaza de o larga sustinere politica, atat din partea puterii cat si din partea opozitiei).
In fapt, se pregateste o solutie pe termen scurt pentru reprezentantii capitalului, o solutie ce nu va fi insa benefica pentru societatea romaneasca in ansamblul sau", se arata in comunicat.
Potrivit BNS, cu un mediu dominat de activitati economice in care marea majoritate a lucratorilor sunt platiti cu salariul minim si cu un sistem de securitate sociala precar, Romania consolideaza un model economic puternic dependent si controlat de factorul politic.
