Pe aceeași temă
Acuzatiile au legatura cu privire la modul in care Camera Deputatilor a sesizat Curtea Constitutionala in cazul revizuirii sentintelor definitive sau eliminarii din dosare penale a unor probe, sub pretextul existentei unor protocoale de colaborare intre parchete si SRI.
Initiava Romania arata ca sesizarea trimisa la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisa cel mai probabil anterior de catre presedintele Camerei Deputatilor, prin aparatul sau de lucru, avand in vedere ca delegarea de atributii si sesizarea Curtii au fost facute in aceeasi zi.
In sprijinul afirmatiilor, Initiativa Romania aminteste cazul OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale. Ancheta DNA a dezvaluit ca draftul ordonantei de urgenta a fost redactat la Cancelaria presedintelui Camerei Deputatilor.
Delegarea pentru o zi
"Amintim ca pe 8 octombrie 2018, constient de conflictul de interese in care s-ar putea afla in acest caz, presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, si-a delegat pentru o singura zi atributiile de presedinte al Camerei domnului deputat Florin Iordache, vicepresedinte al CD, decizia fiind publicata in Monitorul Oficial si semnata de dl. Liviu Dragnea.
In aceeasi zi dupa delegarea atributiilor de Presedinte al Camerei Deputatilor, domnul Florin Iordache a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei, cerand CCR ca inculpatii care au fost "lezati" de protocoalele dintre parchete si SRI sa-si poata obtine recunoasterea drepturilor incalcate si remedia vatamarile produse", acuza Initiativa Romania.
Solicitarea a fost facuta in sesizarea trimisa la CCR in numele Camerei Deputatilor, in care cere sa se constate existenta unui conflict intre Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 si 2016.
"Delegarea de atributii", folosita frecvent
"Initiativa Romania considera ca delegarea de atributii in ziua sesizarii este doar o modalitate de a masca conflictul de interese in care se afla domnul Liviu Dragnea", se arata in sesizare.
Acelasi mod de operare ar fi fost folosit si in cazul ordonantelor de urgenta programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, si in cazul OUG 13, dar si in cazul modificarii legilor justitiei si legilor penale: amendamente si instructiuni primite in plic de la inculpati care doresc sa evite raspunderea penala si punerea lor imediata in practica de catre institutii ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public.
Initiativa Romania considera ca faptele din 8 octombrie 2018, ca si cele din ianuarie 2017, evidentiaza acelasi modus operandi si in cazul sesizarii privind completurile de 5, facuta de premierul Viorica Dancila, "extrem de oportun pentru inculpatii judecati la Inalta Curte de Casatie si Justitie si cu putin timp inaintea noului termen de judecata in dosarul domnului Dragnea."
"Folosind institutiile statului prin interpusi, Presedintele Camerei Deputatilor pune in miscare de aproape 2 ani mecanisme institutionale si de legiferare care au un singur scop: eliminarea raspunderii penale a domnului Liviu Dragnea in dosarele in care a fost condamnat sau inculpat", scrie Initiava Romania.
Cazul OUG 13 la indigo
Pentru a-si intari acuzatiile, Inititiva Romania a depus si o copie de pe ordoanta DNA prin care au fost clasate acuzatiile in dosarul OUG 13/2017.
Potrivit concluziilor, proiectele de ordonanta de urgenta care au stat la baza emiterii OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale au fost redactate pe 15 ianuarie 2017 in cancelaria Presedintelui Camerei Deputatilor Liviu Dragnea. Asta in contextul in care aceste proiecte trebuiau sa fie discutate in Guvern trei zile mai tarziu, pe 18 ianuarie.
Persoanele care au redactat documentul sau pe calculatoarele carora au fost redactate documentele sunt Anca Mihaela Spiridon, Director general la Cancelaria Presedintelui Camerei Deputatilor, si Elena Isabella Trufasu, consilier parlamentar la Secretariatul General al Camerei Deputatilor.
Acest document redactat pe 15 ianuarie a ajuns imediat in posesia ministrului Florin Iordache, iar pe 16 ianuarie acesta deja a inceput redactarea ordonantelor de urgenta.
Pe 16 ianuarie, ministrul a spus ca va initia in baza acestui document doua ordonante de urgenta, una pentru modificarea codurilor penale si una pentru gratiere, si a precizat explicit ca proiectele de ordonanta de urgenta trebuie sa fie adoptate pe data de 18 ianuarie.
Secretarul de stat Gabriela Scutea si directoarea DEAN s-au opus demersului. Ca urmare a discutiilor in contradictoriu, se renunta la dezincriminarea integrala a abuzului in serviciu si se propune un prag valoric de 200.000 de lei.
Procurorii remarca ca propunerea pragului a venit fie de la ministru, fie de la secretarul de stat Oana Schmidt-Haineala, nefiind informatii certe in acest sens.
.jpg)
