Pe aceeași temă
Există două probleme majore, a spus Rovana Plumb marţi, la o întâlnire cu ministrul Transporturilor Lucian Şova cu reprezentanţi ai celor mai importante firme de construcţii: întârzieri între 12 şi 84 de luni în execuţia lucrărilor şi nepredarea lucrărilor executate pentru că antreprenorii nu au făcut cereri de plată.
În tot acest timp, antreprenorii reclamă mecanismul greoi de obţinere a autorizaţiilor de construire, întârzierea exproprierilor şi birocraţia excesivă şi de lipsa acută a forţei de muncă.
Întâlnirea miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor Europene cu reprezentanţi ai celor mai importante firme de construcţie de infrastructură rutieră şi feroviară a avut loc la Ministerul Transporturilor după ce comisarul european Corina Creţu le-a transmis celor doi miniştri o scrisoare în care se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România, scrie stiripesurse.ro.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor, antreprenorii au prezentat stadiul de executie a lucrărilor de pe şantiere şi problemele administrative care ar fi dus la întârzieri în realizarea proiectelor, precum obţinerea greoaie a autorizaţiilor de construire, întârzierea exproprierilor şi birocraţia excesivă.
Ministrul Lucian Şova le-a spus antreprenorilor că este îngrijorat că pe şantiere nu se văd progresele asumate, precizând că de la începutul anului până acum au fost introduse în Guvern mai multe acte normative care au asigurat front de lucru constructorilor pe şantiere.
"Nu am înregistrat progresele pe care mi le-aş fi dorit în sensul realizării obiectivelor de o manieră mai eficientă. Şantierele nu funcţionează astăzi la parametrii pe care ni i-am propus împreună. Am toată determinarea să monitorizez, să contribui la rezolvarea oricăror probleme administrative. Orice solicitare administrativă aveţi, nu ezitaţi să o adresaţi Ministerului Transporturilor. În măsura în care competenţele îmi permit voi interveni alături de managementul CNAIR şi CFR S.A. în rezolvarea problemelor administrative în cel mai scurt timp cu putinţă. Susţin atât eforturile antreprenorilor, cât pe cele ale beneficiarilor în atingerea obiectivelor propuse în contracte pentru realizarea proiectelor de dezvoltare şi reabilitare a infrastructurii rutiere şi feroviare, însă cer mai multă implicare din partea antreprenorilor”, a spus ministrul Lucian Şova, potrivit comunicatului citat.
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a precizat că România are fonduri europene consistente pentru infrastructura de transport (6,6 miliarde euro), dar absorbţia banilor europeni se face cu ajutorul antreprenorilor care trebuie să implementeze proiectele. Rovana Plumb a declarat că sunt două probleme majore - întârzieri între 12 şi 84 de luni în execuţia lucrărilor şi nepredarea lucrărilor executate pentru că antreprenorii nu au făcut cereri de plată.
"Avem 15 proiecte fazate, în valoare de un miliard de euro, care sunt contracte deja încheiate şi pentru care nu primim facturi de la constructori. Sunt întârzieri în ceea ce priveşte cererile de plată. Sunt toate sumele asigurate, dar aşteaptă situaţiile de lucrări pentru rambursare. Mă îngrijorează că nu putem să avansăm”, a spus Rovana Plumb, potrivit sursei citate.
La rândul lor, antreprenorii au semnalat şi lipsa acută a forţei de muncă, iar Lucian Şova a susţinut că se lucrează la un mecanism legal care să rezolve această problemă.
"Ministrul Transporturilor a concluzionat că realizarea proiectelor de infrastructură de transport este o responsabilitate a administraţiei în parteneriat cu firmele de construcţii care trebuie să dea dovadă, la rândul lor, de seriozitate", adaugă Ministerul Transporturilor.
Background
PNL a prezentat, luni, o scrisoare a comisarului european Corina Creţu către Guvern în care aceasta se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România
”Mă adresez dumneavoastră cu privire la situaţia actuală a investiţiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare şi că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Pentru perioada de programare 2014-2020, 5,1 miliarde EUR au fost rezervate pentru investiţiile în domeniul transportului: 3,4 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune şi 1,7 miliarde EUR alocate din FEDER. Cu aceste fonduri, România şi-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată şi echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres şi autostrăzi nou construite şi îmbunătăţirea navigaţiei pe o distanţă de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârşitul anului 2023. Toate aceste investiţii sunt de o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România”, se arată în scrisoarea Corinei Creţu adresată miniştrilor Transporturilor şi Fondurilor europene, dar şi premierului Viorica Dăncilă.
Creţu precizează că, din bugetul disponibil de 5,1 miliarde euro pentru transport, proiectele fazate (proiecte care au început în perioada de programare 2007-2013, dar trebuie să fie finalizate în cadrul POIM 2014-2020) necesită 1,8 miliarde euro, respectiv 35% din această sumă.
”Cheltuielile de fonduri UE în domeniul transporturilor se bazează în mare măsură pe aceste proiecte fazate, deoarece acestea sunt în curs de implementare. Pentru a permite absorbţia alocaţiilor bugetare disponibile în anii următori, este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren. În acest sens autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru 2019 şi anii ulteriori pentru a se evita dezangajarea de fonduri, întrucât proiectele aflate în a doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, atrage atenţia comisarul european.
România a selectat mai multe proiecte de mare anvergură, cu bugete de mai mult de 500 de milioane EUR cofinanţate din partea UE.
”Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM — ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc — cât şi politica de coeziune în România în general. Este esenţială monitorizarea îndeaproape a implementării, în aşa fel încât întârzierile şi obstacolele să fie soluţionate rapid, reducându-se astfel riscul de nefinalizare, ţinând cont că eligibilitatea costurilor se încheie la 31 decembrie 2023. Prin urmare, este esenţial ca Ministerul Transporturilor şi Ministerul Fondurilor Europene să-şi exercite rolul în faţa principalilor beneficiari, agenţia pentru drumuri CNAIR şi, în special, compania de căi ferate CFR, cu scopul de a consilia, orienta şi facilita, acolo unde este cazul”, se mai arată în scrisoare.
Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.
Ea le recomandă guvernanţilor să exploateze mai mult resursele disponibile în cadrul serviciilor de consultanţă ale BEI prin instrumentele JASPERS şi PASSA.
Comisarul european precizează, în concluzie, că este important ca Ministerul Transporturilor să se implice mai mult în raport cu beneficiarii proiectelor.
