PNL a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea privind repatrierea rezervei de aur

„Deși a transmis Parlamentului, la data de 25.03.2019, un aviz favorabil cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Consiliul Legislativ a evidențiat faptul că inițiatorii nu au consultat în prealabil, Banca Centrală Europeană, iar proiectul de lege nu este fundamentat pe un studiu de impact care să justifice soluțiile legislative preconizate în privința costurilor și a beneficiilor economice aduse prin adoptarea acestei propuneri legislative”, se arată în preambulul sesizării CCR.

Consiliul Legislativ a reiterat faptul că “orice modificare și/sau completare adusă Statutului Băncii Naționale a României presupune în mod obligatoriu, derularea procedurii de consultare prealabilă a Băncii Centrale Europene, conform dispozițiilor art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și conform art. 2 alin. (1) liniuța a 3-a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, cu referire la orice aspect care privește organizarea și/sau funcționarea băncilor centrale naționale.“

Consiliul Legislativ a subliniat necesitatea avizării proiectului de lege și de către Banca Națională a României în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 potrivit cărora: „Orice proiect de act normativ al autorităților publice centrale, care privește domeniile în care Banca Națională a României are atribuții, va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naționale a României.” În punctul de vedere comunicat Camerei Deputaților prin Adresa nr. 77/12.04.2019, Banca Națională a României a transmis forului legislativ că nu susține proiectul de lege nici în forma adoptată de Senat și nici forma amendată de Camera Deputaților întrucât:

1. Propunerea legislativă încalcă independența Băncii Naționale a României, ca bancă centrală națională, principiu consacrat prin art. 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (generic denumit în continuare TFUE) şi prin art.7 din Statutul Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC şi al BCE) adoptate prin Protocolul nr. 4 la TFUE.

2. Principiul independenței Băncii Naționale a României se materializează în prerogativa acesteia ca: „în îndeplinirea atribuţiilor, Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate” (art. 3 alin. (1) din Legea nr. 312/2004).

3. Ca bancă centrală națională, BNR își exercită atribuţiile privind deţinerea şi administrarea rezervelor internaționale prin „luarea unor decizii privind deţinerea, păstrarea, dispunerea cu privire Ia acestea, negocierea şi administrarea zilnică, precum şi administrarea pe termen lung a rezervelor internaţionale”, iar Banca Centrală Europeană a stabilit că în toate Statele Membre, „băncile centrale naţionale se bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile acestora legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale, astfel cum prevede art.130 din TFUE”.

4. Potrivit art. 127 alin.(2) din TFUE, deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre este o “misiune fundamentală” a băncilor centrale naționale care impune păstrarea la băncile centrale naţionale a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale. “Adoptarea unor dispoziţii legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părţi din rezerva valutară a unui stat membru, în contradicţie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naţionale, este incompatibilă cu Tratatul, deoarece ar priva astfel banca centrală naţională de una dintre misiunile sale fundamentale, conform Tratatului şi ar transfera de la banca centrală naţionala către un terţ competenţa pe care Tratatul o alocă în mod clar băncilor centrale naţionale” (text preluat din Avizul BCE CON/2008/72).

5. Propunerea legislativă nu este compatibilă cu standardele Eurosistemului și nu facilitează convergența cadrului juridic necesar pentru ca România să devină membru cu drepturi depline la Uniunea Economică și Monetară și să adere la moneda unică EURO.

6. Propunerea legislativă încalcă art.2 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, care prevede: „De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi Propunerea legislativă încalcă dispozițiile art.127 alin.(4) şi art.282 alin.(5) din TFUE şi art. 2 alin. (1) liniuța a 3-a a Deciziei nr.98/4]5/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene de către autorităţile naţionale în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale: „autorităţile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competentă în temeiul Tratatului şi, în special, in ceea ce priveşte: (...) băncile centrale naţionale ".

7. Propunerea legislativă, în forma adoptată de către Camera Deputaților, restricţionează administrarea rezervelor internaţionale de către Banca Națională a României, urmând ca întreaga rezervă de aur să fie depozitată în ţară, fiind eliminată inclusiv posibilitatea de a depozita în străinătate o anume cantitate de aur constituită ca rezervă internaţională, și pune în pericol inclusiv strategia națională de administrare cât mai eficientă a rezervelor internaţionale, în raport de condiţiile pieţelor europene şi mondiale.

8. Prin proiectul de lege adoptat, Parlamentul a restrictionat administrarea rezervelor internaționale de către BNR și a preluat practic, o prerogativă exclusivă a Băncii Naționale a României, stabilită prin TFUE, aceea de a decide cu privire la modul de administrare a rezervelor internationale din care fac parte și rezervele de aur. Parlamentul împiedică astfel BNR să își exercite atribuţiile exclusive pentru a asigura respectarea regulilor generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe şi un nivel adecvat al rezervelor internaţionale, conform art.30 alîn.(l) şi (2) din Legea nr. 312/2014 privind Statutul Băncii Naţionale a României.