Pe aceeași temă
Liberalii își propun să modifice astfel Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018, printr-un articol unic care amână termenul de intrare în vigoare a pensionării anticipate.
”Ieri, PNL a înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă care vizează prorogarea termenului de intrare în vigoare a dispozițiilor privind pensionarea anticipată a magistraţilor. O normă care nu este oportună acum, așa cum a constatat și Comisia de la Veneția. Întreg sistemul judiciar ar fi dat peste cap. Realitatea nu poate fi negată: volum mare de dosare, deficit de magistraţi. Iar de aici, lanţul slăbiciunilor devine tot mai lung: termene peste termene, decizii amânate, cauze care nu sunt soluționate într-un termen rezonabil… Tabloul nu este unul care să atragă aplauze. Tocmai de aceea, soluţia este una singură: amânarea termenului de intrare în vigoare pentru 1 ianuarie 2021”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook.
Odată cu modificarea legilor de funcționare a justiției, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a făcut modificări și asupra regimului pensionării magistraților după 20 de ani de vechime.
Săptămâna trecută, premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că guvernul pe care îl va conduce şi-ar putea angaja răspunderea pe amânarea pensionării anticipate a magistraţilor, dar a exclus ca această măsură să fie adoptată prin ordonanţă de urgenţă. Liderul PNL a spus că modalitatea prioritară de modificare a legii de către PSD este procedura de urgenţă în Parlament dar, dacă nu se va reuşi acest lucru până la finalul anului când intră în vigoare actul normativ, atunci ia în calcul angajarea răspunderii.
Comisia de la Veneția: Eficiența justiției, subminată iar lupta anticorupție, în pericol
Forumul Judecătorilor din România estimează că 2.000 de magistraţi ar putea părăsi imediat sistemul, iar alţi 2.000 s-ar putea pensiona în următorii cinci ani.
Comisia de la Veneţia a solicitat abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraţilor, argumentând că măsura ar duce la depopularea masivă a instanţelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte şi Curţile de Apel.
Comisia de la Veneția a avertizat, în iulie 2018, că pensionarea anticipată, la pachet cu creșterea duratei cursurilor de formare profesionale de la INM va crea un gol de magistrați.
”Comisia de la Veneția nu a analizat în detaliu aceste cerințe și nu are obiecții de principiu cu privire la cerința referitoare la perioade de pregătire mai îndelungate, atâta timp cât cariera în justiție își păstrează atractivitatea pentru candidații buni. Cu toate acestea, trebuie să se asigure întotdeauna un număr suficient de judecători la diferitele nivele, iar introducerea de noi reguli care vor avea ca efect diminuarea intrărilor în profesie în același timp cu introducerea unui mecanism de pensionare anticipată mai generos este problematică”, a avertizat Comisia de la Veneția în avizul preliminar din 13 iulie 2018 emis la modificările aduse legilor justiției.
De asemenea, experții comisiei au remarcat că măsura pensionării anticipate nu a fost ”precedată de o evaluare a impactului său asupra structurii de personal a instanțelor și parchetelor.”
”Această propunere creează un risc real de diminuare drastică a numărului magistraților din sistemul judiciar românesc, în special la nivelele superioare. Sistemul judiciar din România riscă să își piardă cei mai calificați și experimentați membri, în vreme ce durata pregătirii profesionale ce precedă intrarea în profesie a judecătorilor și procurorilor debutanți devine mai lungă”, avertizau experții Comisiei.
”Combinația dintre creșterea perioadei de pregătire profesionale în vederea intrării în magistratură și noile reguli mai generoase pentru pensionarea anticipată, la care se adaugă alte schimbări preconizate (cum sunt cele privind componența completelor de judecată) poate submina serios eficiența și calitatea justiției. Este evident că această perspectivă reprezintă totodată un pericol serios pentru continuarea și consolidarea eforturile României de luptă împotriva corupției”, se mai spunea în avizul Comisiei.
Forul european făcea referire explicită la presiunile puse de politic asupra magistraților care ar putea, astfel, recurge la pensionarea anticipată și ca o formă de evadare de sub presiunea politică.
”În situația actuală, caracterizată de conflicte între anumiți politicieni aflați în funcții publice și magistrați și de o presiune crescută asupra magistraților exercitată inclusiv prin intermediul unora dintre modificările legislative discutate, există riscul ca mulți judecători experimentați să opteze pentru pensionarea anticipată”, mai spuneau experții comisiei care s-au dovedit buni cunoscători ai spațiului autohton.
Experții Comisiei atrăgeau atenția că, în lipsa unui studiu de impact privind structura de personal a instanțelor și parchetelor și nevoile actuale și viitoare ale sistemului, faptul că unele dintre modificările de mai sus își au originea în cereri ale magistraților nu reprezintă o justificare suficientă pentru noul mecanism.
Ei recomandau ”cu tărie, în vederea asigurării funcționării eficiente, profesioniste și independente a justiției din România, ca înainte de intrarea în vigoare a măsurilor propuse în materie de „resurse umane” să fie realizate studiile de impact necesare. Ar trebui să se renunțe la mecanismul de pensionare. Dacă nu se poate garanta că mecanismul de pensioare anticipată nu va avea un impact advers asupra funcționării sistemului, atunci ar trebui să se renunțe la el.”
