Pe aceeași temă
Vineri, după depunerea moțiunii de cenzură USR-PLUS-AUR, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a convocat Birourile Permanente vineri seară, sâmbătă luni și marți, dar de fiecare dată PNL a boicotat toate ședințele pentru a bloca dezbaterea și votul moțiunii de cenzură.
În continuare, marți seară, Ludovic Orban, a informat oficial Guvernul despre depunerea moțiunii. Miercuri, Orban a convocat joi plenul parlamentului pentru citirea moțiunii. Imediat, Guvernul Cîțu a sesizat CCR cu privire la presupuse suspiciuni privind lista de semnături și că Orban a avut un „comportamentul neconstituțional și neloial” neinformând Guvernul din prima zi, în sarcina birourilor permanente fiind doar verificarea semnăturilor.
Sesizarea Guvernului transmisă CCR
În schimb, comunicarea moțiunii în aceeași zi cu depunerea acesteia este o condiție prevăzută atât la nivel constituțional, cât și la nivel regulamentar pentru că vizează raporturile de putere dintre Parlament (unde s-a inițiat o moțiune de cenzură) și Guvern (autoritatea împotriva căreia s-a inițiat moțiunea de cenzură).
Prin comunicarea moțiunii de cenzură inițiate și depuse, Parlamentul atenționează încă dintr-o fază incipientă Guvernul că există o moțiune de cenzură depusă, pentru ca acesta din urmă să-și reconsidere comportamentul instituțional în fața unui pericol de pierdere a mandatului.
Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moțiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moțiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii. Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înțelege de ce comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiție constituțională care nu poate fi încălcată și, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior.
Comportamentul neconstituțional și neloial al Parlamentului prin Președintele Camerei Deputaților nu poate fi justificat prin argumentul că birourile permanente ale celor două Camere nu s-au putut întruni din lipsă de cvorum în ședințele convocate în datele de 3, 4, 6 și 7 septembrie 2021. Aspectele legate de modul de funcționare și de organizare a celor două Camere vizează exclusiv o activitate internă, care nu reflectă raporturile constituționale dintre Parlament și Guvern.
În schimb, comunicarea moțiunii de cenzură inițiate și depuse de parlamentari este o activitate de rang constituțional, care trebuie respectată în spiritul și litera sa, ceea ce nu s-a întâmplat în speța dedusă judecății Curții Constituționale. În opinia noastră, cerința constituțională cuprinsă în art. 113 alin. 2 teza a doua, respectiv aceea ca Parlamentul să comunice Guvernului moțiunea de cenzură ”la data depunerii” nu a fost îndeplinită.
