Pe aceeași temă
PNL a sesizat CCR să se pronunțe „asupra delegării de competențe pe care poate să o facă președintele către vicepreședinti”, în contextul în care plângerea pe completuri a fost făcută de Florin Iordache în perioada cât a avut delegate atribuțiile de către Liviu Dragnea, relatează HotNews.ro
„Președintele Camerei Deputaților nu poate să delege atribuții ale președintelui Camerei Deputaților prevăzute de Constituție către vicepreședinți. Din acest motiv, am solicitat CCR să amâne analiza conflictului juridic de natură constituțională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre. (...) Nu putem accepta ca un organism atât de important, cu este CCR, să se transforme într-o instituție de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede că toate conflictele declanșate de Florin Iordache au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea”, a declarat președintele PNL, Ludovic Orban.
Cum vrea să scape Liviu Dragnea de condamnarea la trei și jumătate de închisoare. Avocații cer desființarea sentinței completului de 3 judecători
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 10 aprilie sesizarea privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.
Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a declarat că a sesizat Curtea Constituţională privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.
Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache.
În calitatea sa, Florin Iordache a depus la CCR o sesizare în care susţine că există un conflict de natură constituţională între Înalta Curte de Justiţie şi Parlament, deoarece cei de la ÎCCJ nu au constituit completurile specializate aşa cum prevede Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Apărarea lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cere instanței supreme rejudecarea dosarului în fond.
În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații au invocat o nulitate absolută, spunând că sentințele în acest proces au fost pronunțate de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.
Și președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, a făcut aceeași observație către Avocaatul Poporului care i-a solicitat precizări referitoare la constituirea completurilor de trei judecători.
„Doresc să vă spun cu certitudine şi fără nicio umbră de rezervă că ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei (judecători – n.r.). Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.
Ea a adăugat că se aştepta să fie sesizată CCR cu privire la un conflict între Parlament şi ÎCCJ pe această temă.
„Eu am intuit de la sfârşitul anului trecut că va urma un atac şi pe completurile de trei (judecători – n.r.). Pe mine nu mă surprinde conflictul care ni s-a comunicat astăzi, mă aşteptam la el. Mă mir chiar de ce a întârziat atât de mult, dar atacul iniţial a plecat pe completurile de trei la modul general şi, probabil, le-a mai trebuit un pic de timp ca să realizeze că de fapt completurile de trei sunt legal constituite, dar au probleme anumite completuri de trei judecători”, a afirmat şefa Înaltei Curţi.
Tarcea a mai arătat că sesizarea la CCR vizează toate completurile de trei judecători în perioada 2003-2019, „deci îi ajută pe toţi cei care au fost judecaţi de un complet de trei judecători”.
„Putem vorbi de incidenţa deciziei Curţii Constituţionale pe conflictul privind completurile de trei judecători în toate cauzele în care s-a pronunţat un complet de trei judecători. Deci, nu vizează o persoană, două, trei, ci toate persoanele judecate de completuri de trei judecători. Trebuie să facem o distincţie. Nu este vorba de orice fel de complet de trei judecători, este vorba de un anume complet, de complet specializat pe judecata infracţiunilor de corupţie”, a explicat preşedinta ÎCCJ.
