Pe aceeași temă
UPDATE PNL anunţă într-un comunicat de presă emis în urma discuţiilor cu Dacian Cioloş, că i-a transmis premierului ca alegerea primarilor intr-un tur afecteaza reprezentativitatea şi legitimitatea viitorilor aleşi. "PNL a sustinut, in cadrul consultarilor de astazi cu premierul Dacian Ciolos, necesitatea modificarii legislatiei electorale pentru alegerea primarilor in doua tururi de scrutin... mentinerea unui singur tur de scrutin la alegerea primarilor ar fi in detrimentul legitimitatii si reprezentativitatii viitorilor alesi, iar exercitiul democratic ar avea de suferit", arata PNL intr-un comunicat de presa.
UPDATE: Premierul Dacian Cioloş discută cu liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, conform B1TV. Dupa incheierea discutiilor cu cele două partide, urmează delegatia UDMR.
B1TV anunta ca PNL ar fi propus ca guvernul Ciolos sa isi angajeze raspunderea in parlament cu privire la modificarea legii electorale.
UPDATE: Discuţiile premierului cu delegatia UNPR s-au incheiat. UNPR a fost reprezentat de Gabriel Oprea, Valeriu Steriu si Neculai Ontanu, informeaza Realitatea TV. PSD nu a ajuns inca la discutii.
UPDATE: Realitatea TV anunta ca intalnirea cu delegatia PNL s-a incheiat, urmând discutiile cu delegatiile PSD, ALDE, UDMR si UNPR.
UPDATE: La discuțiile de la Vila Lac 1 va participa și o delegație a PSRO condusă de președintele formațiunii, Mircea Geoană.
Întâlnirea acesteia cu premierul Cioloș este programată la ora 13.45.
PSRO dorește alegeri locale în două tururi, potrivit unui comunicat al acestui partid: "În lipsa unui cadru competiţional corect şi democratic, cel mai mare risc pentru România este ca anul electoral 2016 să reproducă acelaşi sistem de partide, iar cartelul corupţiei politice şi al proastei guvernări să continue să conducă România", se arată într-un comunicat al partidului.
PSRO apreciază, de asemenea, că există timpul necesar organizării alegerilor locale în două tururi, iar costurile necesare pot fi acoperite în patru ani în care administraţiile locale "nu vor mai cheltui pe un tei 2.500 de lei, iar pe o crizantemă 360 lei".
UPDATE: Componența delegațiilor, prezentată de Știri pe Surse:
PSD - Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea, Marian Neacsu, Gabriela Firea
PNL - Vasile Blaga, Ilie Bolojan, Ludovic Orban, Adriana Săftoiu și Gheorghe Flutur
UNPR - Gabriel Oprea, Neculai Ontanu, Eugen Nicolicea
ALDE - Calin Popescu Tariceanu si Daniel Constantin
UDMR - Kelemen Hunor, Mate Andras Levente, Tantos Barna
UPDATE: Întâlnirea dintre premierul Dacian Cioloș și PNL va avea loc în jurul orei 9:45, la Vila Lac 1.
Delgația liberalilor va fi compusă din copreședintele PNL Vasile Blaga, secretarul general al partidului - Ilie Bolojan, și prim-vicepreședinții liberali Ludovic Orban, Adriana Săftoiu și Gheorghe Flutur.
Alina Gorghiu nu va participa la discuții, fiind plecată, până la sfârșitul săptămânii viitoare, într-o vizită în SUA.
UPDATE: Delegația UDMR, condusă de președintele formațiunii – Kelemn Hunor, va participa la întâlnirea de luni, dar își păstrează poziția față de această chestiune: nu este de acord cu alegerea primarilor în două tururi, scrie Agerpres.
Ce variante se vor lua în discuție:
- Ordonanta de urgenta
- Sustinerea proiectului de lege care exista în Parlament
- Angajarea răspunderii în Parlament.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a precizat pentru Mediafax că prima întâlnire urmează să aibă loc la ora 10:00, la Vila Lac 1.
Tot luni, Dacian Cioloș va discuta și cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirilor săptămânale de lucru pe care cei doi le-au stabilit.
Ideea modificării legii, pentru ca primarii să fie aleși din nou în două tururi, aparține PNL, partid ai cărui parlamentari au votat anul trecut scrutinul într-un singur tur.
Sistemul nou ar avantaja marile partide, care au organizații puternice în teritoriu, și ar scoate din joc formațiunile mici, care însă ar avea poate șanse dacă ar exista și un al doilea tur.
Marea problemă a acestui nou sistem este însă reprezentativitatea. Nefiind vorba de turul doi, primarul rezultat va fi, în cele mai multe locuri, unul care nu a întrunit opțiunea a jumătate plus unu dintre alegători.
Cum se poziționează partidele
PSD a anunțat că va boicota alegerile dacă se schimbă legea. Liviu Dragnea, care a avut săptămâna trecută o deplasare la Bruxelles, i-a informat și pe socialiștii europeni de această intenție.
Dragnea i-a spus președintelui Parlamentului European, socialistul Martin Schulz, că liberalii fac presiuni pentru modificarea legislației electorale:
"În acest context, preşedintele Dragnea a menţionat şi faptul că adversarii politici ai PSD fac presiuni mari asupra Guvernului pentru ca legislaţia electorală să fie modificată prin Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce este inacceptabil din partea Partidului Social Democrat, care ia în calcul inclusiv boicotarea alegerilor locale", potrivit unui comunicat de presă al PSD.
UNPR sustine sistemul electoral aflat in vigoare, insa refuză sa adopte aceeasi strategia ca si PSD-ul, care a declarat ca va boicota localele in cazul revenirii la doua tururi pentru primari:
"Noi nu boicotam niciodata", a spus sambata Gabriel Oprea, citat de Ziare.com
ALDE, prin copreședintele Călin Popescu Tăriceanu, nu a spus foarte clar dacă va participa la boicotul PSD, dar a explicat de ce partidul pe care-l conduce nu este de acord modificarea legislației, chiar dacă asta i-ar avantaja:
"Pentru noi, scrutinul în două tururi ar fi avantajos, pentru că ne-ar creşte rezultatele. Scrutinul într-un singur tur îi favorizează pe cei deja aleşi. Modificarea alegerilor înainte de alegeri nu este o practică democrată. Anul trecut, când s-a aprobat modalitatea de alegeri locale s-a ajuns la un acord politic în care cele două partide, PSD şi PNL, au ajuns la un punct de vedere comun. Nu pot schimba regulile jocului în favoarea lor. Trebuie să existe o stabilitate legislativă", a declarat Tăriceanu, citat de Mediafax.
UDMR, de asemenea, s-a pronunțat împotriva schimbrii actualei legislații.
Blatul unui singur tur
Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin favorizează partidele mari. Iar scandalul Colectiv a scos în evidență necesitatea resetării clasei politice. Toată discuția privind unul sau două tururi de scrutin reprezintă două modele de politică puse față în față. Vechea gardă care beneficiază de calculele unui tur vs noile partide care încep să apară și care ar putea avea șanse electorale mai mari în două tururi. Bine înțeles că dezbaterea a primit critici și din tabăra adversă PSD.
Partidul M10 acuză un blat între Iohannis, Cioloș și Liviu Dragnea, în acest sens. M10 a reacționat la începutul acestei săptămâni la discuțiile duse în spațiul public pe marginea revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Dacă nu se revine la două tururi, susține formațiunea, situația creată arată un “blat” între președintele Iohannis, premierul Cioloș și liderul PSD, Liviu Dragnea.
“România asistă siderată la o târguială ca la piață între un Președinte care uită că este președintele tuturor, nu al unui partid, un premier care a arătat deja că se răzgândește peste noapte și un Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță pentru fraudă electorală, care se dorește arbitrul alegerilor din România”, argumentează formațiunea.
Există argument legal?
Dacă PSD și Liviu Dragnea spun ferm că nu există o bază legală pentru modificarea legislației în an electoral, există și contra-argumentul. Pot fi facute modificari asupra legislatiei electorale cu mai putin de un an inaintea alegerilor, in anumite conditii, spune președintele Curții Constituționale.
Reactia lui Augustin Zegrean vine dupa ce PNL i-a cerut premierului Ciolos sa modifice legislatia prin Ordonanta de Urgenta, astfel incat alegerile locale sa aiba loc in doua tururi, si nu intr-unul singur, asa cum e stipulat acum. Principalii oponenti ai initiativei, social-democratii aduc contra-argumentul recomandarilor Comisiei de la Venetia, anume ca legislatia electorala nu poate fi modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri. Insa președintele CCR nu e de acord.
“Nu spune asta Constitutia. (…) Cine poate stabili daca cu sase luni e democratic si cu cinci luni nu e democratic. Democratia nu se masoara nici in luni, nici in zile, democratia se masoara in lucruri bine facute”, a declarat Zegrean. El a admis ca pot fi facute modificari cu mai putin de un an inaintea alegerilor, daca nu sunt afectate anumite drepturi. “Un tur sau doua tururi sau zece tururi este o optiune politica. Constitutia spune ca trebuie sa fie alegeri libere, periodice si corecte. De aici incolo este la latitudinea politicienilor sa stabileasca”, a adaugat presedintele Curtii Constitutionale.
Președintele CCR a explicat modul în care a funcționat recomandarea Comisiei de la Veneția, din 2012, în contextul scandalului provocat atunci de USL: „Dacă nu se afectează, dacă se fac modificări bune, nu rele. Nu ştiu care ar fi o modificare bună, eu când spun asta mă refer dacă apar defecte în lege, dacă apar modificări care se bat cap în cap sau nu iese ceva cu buletinele… Noi am dat o decizie cu câţiva ani în urmă, în care am explicat ce înseamnă afectare, când poate să afecteze drepturi fundamentale”.
In ce priveste modificarea actelor normative prin OUG, Zegrean a aratat ca acest fapt nu este impotriva legii si a subliniat ca adoptarea unei Ordonante de Urgenta trebuie facuta numai in deplin acord cu Constitutia. „De când ştiu eu, în România s-au adoptat vreo 1.000 de ordonanţe de urgenţă. Înseamnă că suntem total nedemocratici. Comisia de la Veneţia a făcut o recomandare în care a spus că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerilor sau într-un termen mai scurt. Noi am preluat această recomandare şi am scris şi noi în deciziile noastre, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta”, a arătat Augustin Zegrean. O dezbatere in acest sens a fost provocata la inceputul acestei saptamani.
CCR si Comisia de la Venetia: Legislatia poate fi modificata cu un an inaintea alegerilor
Cei care se impotrivesc revenirii la sistemul electoral in doua tururi pentru primari fac apel la doua argumente: 1. Recomandarile Comisiei de la Venetia si 2. O decizie a CCR din 2012. Anume:
1. Comisia de la Venetia spune in felul urmator: „Principiul dupa care elementele fundamentale ale sistemului electoral nu ar trebui modificate cu sub un an inainte de alegeri nu are prioritate fata de celelalte principii ale Codului de bune-practici in materie electorala. Acest princiu nu ar trebui invocat pentru a mentine o situatie contrara standardelor europene in domeniu sau pentru a preveni implementarea unor recomandari ale organismelor internationale”. Standardele europene la care face referire Comisia sunt: „votul universal, egal, liber exprimat, secret si direct”.
2. Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2012 este aceea prin care Curtea a considerat neconstitutionala o modificare a legislatiei electorale privind comasarea alegerilor generale cu cele locale. Curtea isi argumenta atunci decizia prin faptul ca modificarea „este de natura sa determine dificultati in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept”.
Cu alte cuvinte, cele doua argumente sunt folosite tendentios pentru respingerea revenirii la doua tururi pentru locale. Ambele puncte – recomandarile Comisiei de la Venetia si decizia CCR – au la baza principiul de a nu modifica legile electorale in sensul restrangerii si limitarii in orice fel a dreptului la vot al cetatenilor. Astfel, daca modificarea legislatiei electorale romane in vederea revenirii la doua tururi pentru alegerile locale vine ca o imbunatatire a dreptului la vot al cetatenilor, acest lucru poate fi facut chiar si cu sub un an inainte de alegeri, pentru ca acest principiu „nu are prioritate fata de celelalte principii” si nu poate fi „invocat pentru a mentine o situatie contrara standardelor europene in domeniu”.
Curtea Constituțională a emis, într-adevăr, decizii cu privire la schimbarea frecventă a legislației electorale, dar, de exemplu, în Decizia nr. 682/2012 se arată că dacă modificarea vizează remedieri ale legii acolo unde ea ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internațional, atunci se admit excepții de la regula de un an. Iată fragmentul din decizia citată:
”Subliniind aceleaşi principii, Raportul asupra calendarului şi inventarului criteriilor politice de evaluare a alegerilor adoptat de Consiliul pentru alegeri democratice cu ocazia celei de-a 34-a Reuniuni (Veneţia, 14 octombrie 2010) reţine, totodată, că ”orice reformă care vizează legislaţia electorală care urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă”. Cu toate acestea, în anumite situaţii, ”pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute, sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional.”
