Politizarea administraţiei de stat de către noul guvern al României continuă

Noua coaliţie de centru-stânga condusă de către Prim-ministrul Victor Ponta continuă seria răzbunărilor politice asupra vocilor independente, aplicarea de presiuni asupra televiziunii publice și a agenţiilor independente, contrastând afirmaţiile din urmă cu doar trei luni de când era în opoziţie.

După pierderea în prima lună de mandat a trei membri ai cabinetului din cauza problemelor de integritate; adoptarea sistemului electoral uninominal într-un singur tur ce riscă să provoace super-majorităţi artificial create în urma alegerilor din noiembrie 2012; și înlocuirea tuturor prefecţilor și a directorilor agenţiilor teritoriale (deţinând statut de funcţionari publici) în doar câteva săptămâni, noua coaliţie de centru-stânga condusă de premierul Ponta continuă neabătut cu presiunile exercitate asupra instituţiilor ce ar trebui să fie formal independente, inclusiv sistemul judiciar.

În prima jumătate a lui iunie, următoarele evenimente au avut loc:

• Președintele  și Consiliul director al televiziunii publice au fost demiși, iar un columnișt lipsit de experienţă în managementul media și cu o înclinaţie pentru comentarii laudative a fost numit director interimar.

• Instituţii de stat care formal sunt independente au intervenit în mod straniu în cazul de judecată de mare corupţie a fostului prim-ministru Adrian Năstase, a cărui decizie finală este așteptată luna aceasta. Domnul Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în primă instanţă. La sfârșitul lunii mai, Inspectoratul de Stat în Construcţii, preluat în subordonare directă de către noul premier, a încercat să-l ajute pe inculpat prin retragerea revendicărilor. Această tactică a eșuat provocând o scandalizare publică, domnul Năstase fiind dovedit a fi vorbit la telefon cu directorul Inspectoratului la 5.00 am în ziua în care instituţia realiza în mod subit că, în cele din urmă, nu ar avea motive pentru a fi parte în acest dosar. Ulterior, la mijlocul lunii iunie, instituţia avocatului poporului a intervenit printr-o plângere procedurală în ziua audierilor de la Curtea Supremă, sugerând că numirea unuia dintre judecători nu a fost adecvată pentru acest caz. Toate acestea au loc după opt ani lungi de judecată în care aceste instituţii nu au ridicat nicio obiecţie, și doar la o lună și jumătate după ce protejaţii domnului Năstase, Victor Ponta și Titus Corlăţean au devenit Prim-ministru, respectiv, Ministrul Justiţiei.

• Statutul Institutului Cultural Român (ICR), o agenţie independentă ce promovează cultura românească în străinătate (similară Consiliului Britanic) a fost schimbat peste noapte de la unul de relativă independenţă faţă de Președinţie, la unul de subordonare faţă de Senatul României. Obiecţia minoră este aceea că lucrul acesta s-a realizat printr-o ordonanţă de urgenţă, iar necesitatea urgenţei rămâne neclară. Utilizarea frecventă a ordonanţelor de urgenţă a fost exact ceea ce actualii lideri ai coaliţiei criticau în opoziţie cu doar câteva luni în urmă. Obiecţia semnificativă este că această mutare reprezintă o încercare vizibilă de eliminare a lui Horia Roman Patapievici, un respectat scriitor și filozof, care a condus cu succes ICR în ultimii ani, elevând institutul din mediocritatea sa post-comunistă la un profil internaţional. Comisia de cultură din Senatul României, căruia îi revine acum controlul asupra ICR, este cunoscută pentru perspectivele sale naţionaliste înapoitate și a criticat în mod repetat direcţia cosmopolită a ICR sub conducerea lui Patapievici. Scriitori și membri ai intelectualităţii având orientări, atât de dreaptă, cât și de stânga, au lansat proteste împotriva guvernului, reliefând faptul că sub această conducere ICR a promovat pentru prima oară produse culturale în baza unor criterii obiective, și nu a preferinţelor personale ale șefilor.

Faptul că astfel de lucruri au avut loc în primele luni ale noului mandat trădează, dacă nu un plan atent orchestrat, cel puţin o dorinţă irepresibilă a noii puteri de a reduce la tăcere vocile critice, de a interveni în cazurile de judecată și de a coloniza, cu o viteză fară precedent, agenţii independente de stat, înainte și după alegerile parlamentare din noiembrie 2012. Aceasta reprezintă o schimbare dramatică faţă de poziţia exprimată cu două luni înainte de aceiași oameni.

Societatea civilă independentă este determinată să continue neabătută în eforturile sale de supraveghere. Ne bazăm pe sprijinul grupurilor PSE și ALDE  în Parlamentul European, care i-ar convinge pe colegi lor români de a opri aceste excese nedemne de o administraţie de centru-stânga modernă, europeană. Credem că responsabilitatea dificilă de a direcţiona ţara prin criză economică și salvgardarea echilibrului macro nu justifică politizarea instituţiilor statului și amuţirea vocilor societăţii.

Alertă din partea societăţii civile românești, emisă de:

• Fundaţia Freedom House Romania
• Expert Forum (EFOR)
• Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
• Grupul pentru Dialog Social (GDS)
• Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
• Societatea Timișoara
• ProDoMo
• Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe)

București, 16 Iunie 2012

Cristina Guseth, Fundaţia Freedom House Romania

Sorin Ioniţă, Expert Forum (EFOR)

Cristian Ghinea, Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Magda Cârneci, Grupul pentru Dialog Social (GDS)

Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)

Florian Mihalcea, Societatea Timișoara

Roxana Wring, ProDoMo

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe)