Precizări privind metodologia utilizată la sondajul de tip exit-poll realizat la alegerile locale

Redactia | 05.10.2020

Institutele de cercetare CURS și Avangarde au realizat în 27 septembrie 2020, un sondaj la urne de tip EXIT-POLL care a fost confirmat oficial de rezultatele comunicate de BEC pentru alegerilor locale 2020

Pe aceeași temă

Practic au fost efectuate 9 sondaje de tip exit-poll: Primăria Generală a Municipiului București, Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 2, Primăria sectorului 3, Primăria Sectorului 4, Primăria Sectorului 5, Primăria Sectorului 6, Primăria Craiova, Primăria Constanța (inclus CGMB + consiliile locale de sector și consiliile locale din Craiova și Constanța).

Iată raportul făcut cu această ocazie de specialiștii CURS și Avangarde cu privire la cercetarea din 27 septembrie:

1.Precizări metodologice

Numărul secțiilor de votare și numărul alegătorilor intervievați au fost - 120 de secții distribuite proporțional cu numărul de votanți pe cele 6 sectoare în cadrul Municipiul București, 35 de secții de votare în Municipiul Craiova și 30 de secții de votare în Municipiul Constanța.

Selectarea secțiilor de vot incluse în eșantion s-a efectuat cu pas statistic calculat la o prezență de vot estimată la 40% din electorat.

Numărul de votanți care au fost intervievați a fost de peste 13.000 în cazul Municipiului București (distribuit proporțional pe sectoare), peste 5.000 de votanți în Municipiul Craiova și circa 4.000 în Municipiul Constanța. Deci au fost intervievați în total peste 22.000 de alegători.

În realizarea cercetării au fost implicate circa 500 de persoane (circa 400 de operatori de interviu, 30 de operatori call-center, 20 de coordonatori de teren și 15 experți).

Marjele de eroare calculate și asumate pentru cele 3 municipii și cele 6 sectoare din București au luat în calcul, pe de o parte, numărul de votanți intervievați în fiecare caz, și, pe de altă parte, influența unor facturi disfuncționali precum numărul votanților care au refuzat să răspundă, dificultăți ale unor operatori de interviu în a discuta cu votanții chiar la ieșirea din sala de vot, înlocuirea de ultim moment a unor operatori de interviu etc.

Prin urmare, la marjele de eroare calculate, în funcție de numărul de votanți intervievați, s-a adăugat o marjă de circa +-0,5% cauzată de factorii disfuncționali amintiți, în principal de ponderea mare, de peste 25% în unele cazuri, a refuzurilor de a răspunde la chestionar[1].

Toate marjele de eroare stabilite sunt asumate la un nivel de încredere de ±95%, ceea ce înseamnă că în cinci cazuri dintr-o sută sunt acceptate erori de eșantionare. Menționăm că abaterile se calculează la nivel de procent, respectiv la scorul obținut de fiecare candidat, persoană sau partid și nu la distanța dintre procente, cum greșit se mai invocă în mass-media, deși la ecarturi marja de eroare se calculează altfel. O astfel de abordare face ca în loc să se vorbească, de exemplu, de o abatere de ±2-3% să se invoce predicții exagerate cu diferențe chiar și de 10 procente, deși abaterile care contează sunt cele situate în afara marjei de eroare pentru fiecare candidat, sau în afara marjei de eroare calculată la nivel de ecart sau distanță, procedeu utilizat uneori în SUA unde contează doar doi candidați, pe când în România locul doi ne apare într-o ierarhie cu mai mulți candidați. A se vedea în acest sens Anexa 1 unde analizele exit-poll-urilor arată nu numai depășiri mari ale marjei de eroare, de până la 10%, dar și prezicerea greșită a câștigătorului în diferite state din SUA, chiar la nivelul alegerilor prezidențiale.

Principalele criterii de evaluare a performanței Exit-Poll-urilor realizate în cele trei municipii, respectiv București, inclusiv cele 6 sectoare, Craiova și Constanța la care ne referim, sunt:

  • este identificat sau estimat câștigătorul;

  • estimarea ierarhiei candidaților pentru funcția de primar, de municipiu și de sectoare;

  • estimarea ierarhiei partidelor în funcție de ponderea consilierilor municipali și consilierilor de sector;

  • încadrarea în marjele maxime de eroare stabilite;

  • abaterea sau media abaterilor rezultatelor oferite de sondajele la urne față de cele oferite de BEC.

Aceste criterii sunt în general cele mai utilizate în analiza performanței institutelor implicate în realizarea sondajelor la urne.

DETALIILE TEHNICE LE PUTEȚI CITI PE SITE-UL CURS

--------------------------------------------------------------------------------------------------

[1] În final, marjele de eroare maxime asumate de către realizatorii Exit-poll-urilor sunt următoarele:

Municipiul București și sectoare (marja maximă pentru cel mai mic sector): +-2,6% (2,1%+0,5%)

Municipiul Craiova: 2,0% (1,5% + 0,5%)

Municipiul Constanța: 2,1% (1,6%+0,5%)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22