Pe aceeași temă
Prezent la un eveniment organizat de DIICOT Constanța, la 15 ani de la înființarea Parchetului Anticorupție (actualul DNA), ministrul Justiției Cătălin Predoiu și-ar fi exprimat în mai multe rânduri intenția de a desființa Secția specială de investigare a infracțiunilor în justiție declarată o ”anomalie” de GRECO și Comisia de la Veneția, care au cerut desființarea sa urgentă.
Ministrul ar fi repetat mesajul de trei ori, în aplauzele procurorilor DIICOT, dar a spus că nu îi este clar încă și cum va desființa secția, lucru care se va întâmpla, cel mai probabil la începutul anului viitor, scrie Ziare.com.
El a profitat de context pentru a explica și de ce și-a anulat votul în CSM la alegerea președintelui structurii: pentru ca magistrații să-și aleagă conducerea independent de intervenția politicului, a ministrului numit politic, chiar dacă acesta deține dreptul legal la vot în Consiliul Superior al Magistraturii.
Săptămâna trecută, plenul CSM a eșuat, după două tentative consecutive, în desemnarea președintelui structurii după ce judecătorul Nicoleta Țunț a obținut voturi egale ca număr pentru și împotriva sa.
Nu aceleași scrupule ar fi avut judecătoarea Țînț să se voteze singură, susținută de actualul actualului președinte al CSM, Lia Savonea, al cărei om e considerată Țînț și de judecătoarele: Simona Marcu, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Corina Corbu - președintele Curții Supreme și de procurorul Codruț Olaru, alături de Victor Alistar și Romeo Chelaru - ultimii doi, din partea societății civile.
Împotriva numirii lui Țînț ar fi votat: Mariana Ghena, Andrea Chiș, Bogdan Mateescu, Mihai Bălan, Nicolae Solomon, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader și Bogdan Licu, interimarul de la șefia Parchetului General.
Votul lui Cătălin Predoiu ar fi înclinat balanța pentru sau împotriva alegerii lui Țînț, dar actualul ministru și-a refuzat asumarea acestei răspunderi pe motiv de neintervenție a politicului în justiție, deși acceptă rolul de ministru numit politic ca membru al unui partid politic care va lua decizii inclusiv politice în direcționarea justiției.
