Pe aceeași temă
Președintele APR a explicat pentru Ziare.com modalitatea în care funcționa protocolul dintre Ministerul Public și SRI: „Din ce cunosc, si ce am lucrat eu, ofițerii serviciilor de informații nu au efectuat acte de urmărire penala, nu au exercitat atributii ale ofiterilor de politie judiciara, ci doar au pus in executare din punct de vedere tehnic, mandatele de interceptare audio-video si de supraveghere emise de un judecator”.
Gabor a spus că în 2009, parchetele nu dispuneau de tehnică, iar structura specializată din Ministerul de Interne nu era încă pusă pe picioare. Practic, nu existau structuri care să pună în aplicare mandatele de monitorizare ambientală/filaje sau interceptări.
„Acest lucru s-a datorat faptului ca in 2009 inca nu era inființată Direcția de Operațiuni Speciale (care face filaje și interceptări în prezent în cele mai multe dosare - n.red.) a Ministerului de Interne. Parchetul General si unitatile din subordine nu aveau servicii tehnice care sa puna in executare aceste masuri, iar unitatile care puteau sa faca asemenea activitati de punere in executare a acestor mandate erau cele ale serviciilor de informatii, respectiv SRI si Directia Generala de Protectie Interna (DIPI) (serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert" -n.red.). Singura unitate de parchet care avea un serviciu tehnic era DNA, care putea sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica, cu precizarea ca si in aceasta situatie Serviciul Tehnic era de multe ori depasit. In unele situatii, s-a lucrat si cu sprijinul celor doua structuri de informatii, respectiv SRI si DIPI", a explicat Bogdan Gabor.
"Dotarea tehnica corespunzatoare si infiintarea cu logistica si personal a DOS a Ministerului e Interne s-a facut practic dupa pronuntarea deciziilor CCR, care au clarificat din punct de vedere constitutional limitele interventiei serviciilor de infomatii in punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. Pana la acel moment (martie 2016- n.red), aceste dispozitii erau prezumat ca fiind constitutionale. Este foarte bine ca CCR a clarificat, din punct de vedere constitutional, limitele pana la care servicile de informatii pot interfera cu organele judiciare", a mai spus Gabor.
Procurorul a aratat si care era procedura in cazul interceptarilor audio-video care erau realizate de ofiterii de servicii secrete.
"Procurorul avea obligatia sa confirme realitatea notelor de redare dupa ascultarea inregistrarilor. Acestea puteau fi intocmite de un ofiter de politie judiciara desemnat de catre procuror. Tu, ca si procuror, aveai obligatia sa le verifici!", a mai aratat Gabor.
