Pe aceeași temă
Oficialul european s-a întâlnit luni, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu șefa acestei instanțe, Cristina Tarcea, iar la final a ținut o scurtă conferință de presă în care a răspuns și la întrebarea privind necesitatea unui prag minim al pagubei pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune.
Răspunsul președintelui CJUE:
“Sunt mai mult sau mai puțin în temă. Pot doar să spun că, dacă vorbim de criminalizare, atunci principiul de bază, ce îl au în comun toate statele membre ale UE și UE însăși, este că actul ce constituie faptă penală trebuie identificat clar. Astfel, atenția trebuie să fie pe definiția actului de corupție sau actul ce duce la o faptă penală — actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu—, actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală. Astfel, criminalizarea este diferită de compensarea pagubelor ce pot sau nu să fie provocate. Și dacă sunt provocate, pot fi de o măsură mai mare sau mai mică. Asta este, conceptual vorbind, o discuție separată”, a răspuns Koen Lenaerts, citat de cursdeguvernare.ro.
Curtea Constituțională a constatat anul acesta, într-o decizie de respingere, că este necesară instituirea unui prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, în funcție de care să se aprecieze dacă este sau nu vorba de o infracțiune.
Decizia a fost criticată de mai mulți specialiști din domeniu, iar ulterior, Comisia de la Venția, invocată în motivarea Curții, a explicat pentru publicația Adevărul că “decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar“.
“Mai mult”, precizează în continuare răspunsul Comisiei de la Veneția, “acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
