Pe aceeași temă
„Serviciile de probațiune reprezintă o prioritate pe agenda mea și consolidarea lor se va face treptat. În acest sens, voi cere suplimentarea în anul 2016 a numărului de posturi la nivelul serviciilor de probațiune și voi promova adoptarea regulamentelor de aplicare a legilor 252/2013 și 253/2013 și a statutului personalului de probațiune’’, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.
Adoptarea noului cod penal a produs schimbări de substanță cu privire la sancțiunile și măsurile neprivative de libertate. În acest context, față de vechile reglementări, s-a extins considerabil aria sancțiunilor și măsurilor comunitare, în toate acestea existând obligații specifice de supraveghere din partea consilierului de probațiune.
Toate aceste reforme atrag necesitatea modernizării sistemului de probațiune si a alocării de fonduri corespunzătoare în acest sistem.
În anul 2014, 399 de persoane din cele 26.749 aflate în supravegherea serviciilor de probațiune au fost condamnate pentru săvârșirea de noi infracțiuni în perioada termenului de supraveghere. Aceste cifre demonstrează că, similar altor state, măsurile alternative pot contribui la diminuarea ratei de recidiva prin intervenții specializate care țintesc cauzele comportamentului infracțional", susține MJ.
La 15 octombrie 2015, în supravegherea serviciilor de probațiune se aflau 37.817 persoane în executarea unor măsuri sau sancțiuni neprivative de libertate. Este pentru prima dată când România înregistrează mai multe persoane aflate în executarea unor măsuri alternative neprivative de libertate decât cele custodiate în sistemul penitenciar.
La sfârșitul anului 2014, se aflau în detenţie 30.156 deţinuţi, din care:
- 26.893 condamnaţi definitiv (89,18%);-
- 2.514 arestaţi preventiv şi condamnaţi în primă instanţă (8,34%);-
- 601 internaţi în centre de detenţie (1,99%);
- 148 internaţi în centre de educative (0,49%).
