Pe aceeași temă
Agenția pentru Recuperarea Prejudiciilor va deveni realitate, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea acestei instituții care va administra și valorifica tot ceea ce va confisca instanța în dosarele penale.
Principalele prevederi ale legii
După rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, bunurile mobile și imobile pot fi valorificate de către Agenție, iar sumele rezultate vor fi distribuite după cum urmează, la sfârșitul anului și pe baza bilanțului anual prezentat de Agenție: 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării și pentru Ministerul Sănătății și câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, pentru Ministerul Public, pentru Ministerul Justiției și pentru asociații și fundații cu obiect de activitate în domeniul social și pentru academii de ramură înființate în baza unei legi speciale.
În ceea ce privește bunurile imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului, legea prevede și alte două posibilități.
Ele pot fi transferate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, la cererea Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a Consiliului Local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea Agenției, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.
De asemenea, tot la propunerea Agenției, ele pot fi date în folosință gratuită asociațiilor și fundațiilor, precum și Academiei Române și academiilor de ramură înființate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.
Conducerea Agenției
Legea mai spune că Agenția își desfășoară activitatea sub coordonarea unui Consiliu alcătuit din directorul general al Agenției, trei reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și unul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, câte un reprezentant al Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Finanțelor Publice, precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Acești membri ai Consiliului sunt desemnați prin ordin sau decizie a conducătorului fiecărei instituții reprezentate, pentru o perioadă de 2 ani, potrivit documentului.
Camera decizională a fost Camera deputaților, unde proiectul a fost votat pe11 noiembrie, cu 221 de voturi pentru.
