Președintele Academiei Române plus încă un membru s-au autoplagiat în două volume de istorie

În două dintre volumele de istorie semnate de Ioan Aurel Pop, actual preşedinte al Academiei Române, şi Ioan Bolovan, membru al aceleiași Academii, se regăsesc o serie de pagini preluate din opere anterioare, fără însă ca acest lucru să fie semnalat prin ghilimele şi note de subsol. Într-un caz este vorba chiar de o lucrare preluată integral, căreia i-au fost aduse modificări insignifiante. Ambii spun însă că, la vremea la care au scris cărţile respective, nu exista noţiunea de autoplagiat. Mai mult, Ioan Bolovan anunţă că, dacă din noua lege a educaţiei nu va dispărea “aberația cu autoplagiatul”, se va adresa CEDO.

Cum se transformă o carte în două cărţi

Comisia de Etică a Universităţii „Babeş Bolyai”, din Cluj Napoca, şi Consiliul de Coordonare a Cercetării Ştiinţifice al Academiei Române au fost sesizate, spre sfârşiul anului 2017, de Hans Hedrich, activist şi politolog – care a şi scris despre această situaţie în Neuer Weg –, în privinţa unui autoplagiat de care acesta îl acuza pe Ioan Aurel Pop, rector al universităţii clujene şi, la vremea respectivă, membru, nu preşedinte încă, al Academiei Române. Sub semnătura acestuia, au apărut două cărţi, publicate la interval de un an, în 1996 şi 1997, care diferă doar prin titlu şi prin adăugarea, în cazul celei din 1997, a unui capitol. Este vorba despre volumele:

Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1996, 245 p., ISBN 973-9155-004-0

Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, 1997, 274 p., ISBN 973-9261-24-8.

Deşi Comisia de Etică a Universităţii „Babeş Bolyai” a decis că nu a fost încălcată deontologia profesională, volumul din 1997, Istoria Transilvaniei medievale…, ar fi trebuit să fie, în mod normal, nu prezentat drept unul nou, ci o ediţie adăugită a celui din 1996, Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV… Şi asta pentru că toate cele patru capitole din prima carte se regăsesc în cea de a doua, cu unele modificări insignifiante în text şi în structura unor titluri de capitole şi subcapitole din cel de al doilea volum.

Ceea ce Istoria Transilvaniei medievale… are diferit faţă de Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV… este faptul că i-a fost adăugat un capitol (5), de 40 de pagini, numit „Transilvania în secolele XV şi XVI: de la voievodat la principat”.

Articolul integral îl puteți pe site-ul Puterea a Cincea