Pe aceeași temă
Legea a fost adoptata de Parlament si a fost trimisa la Cotroceni spre promulgare, insa din cauza faptului ca unele articole din lege sunt interpretabile, presedintele sesizeaza CCR.
Seful statului arata ca Legea incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat alin. (4) al art. 109, care prevede ca "Dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere si care sunt pozitionate vizibil", si alin. (6) care dispune obligativitatea presemnalizarii dispozitivelor radar utilizate in mod stationar, prin panouri de atentionare, instalate pe sensul de mers la o distanta de 500 - 1000 m in localitate, respectiv de 2.000 - 4.000 m in afara localitatilor sunt neclare.
Iohannis argumenteaza ca din formularea celor doua texte "nu se intelege cu claritate daca pozitionarea vizibila se refera la autovehicule, la inscrisurile sau la insemnele distinctive ale politiei rutiere".
Astfel, acestea sunt "susceptibile de mai multe interpretari de natura sa genereze impredictibilitate in aplicare, dispozitiile alin. (4) si alin. (6) ale art. 109 din legea dedusa controlului de constitutionalitate fiind neclare, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constitutie".
In plus, se arata in sesizare, "aceasta solutie legislativa se indeparteaza de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la imbunatatirea sigurantei rutiere".
Presedintele mai arata ca, potrivit alin. (10) al art. 109 din legea criticata, "nerespectarea prevederilor alin. (4) si (6) ale art. 109 se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a procesului verbal de constatare a contraventiei si cu sanctionarea politistului in conditiile art. 55 din Legea nr. 360/2002". Insa, potrivit dispozitiilor alin. (7) al art. 109 al legii, panourile de atentionare cu privire la prezenta dispozitivelor radar se asigura si se monteaza de catre administratorul drumului public, la solicitarea Politiei Rutiere.
"Asadar, potrivit legii, obligatia de asigurare si montare a panourilor de atentionare nu incumba politiei Rutiere, ci administratorului drumului public. Mai mult, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor 'Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu'", mai precizeaza documentul transmis de Administratia Prezidentiala.
Seful statului evidentiaza ca, in primul rand, din moment ce Politia Rutiera are doar obligatia de a solicita instalarea respectivelor panouri, norma de la alin. (10) al art. 109 din legea criticata este lipsita de previzibilitate, intrucat sanctionarea politistului este relationata de un aspect ce nu are legatura cu atributiile sau conduita acestuia.
In sesizare se mai arata ca, in al doilea rand, legea este neclara, deoarece lasa la latitudinea administratorului drumului public indeplinirea obligatiei de a asigura si monta panouri de atentionare, la solicitarea Politiei Rutiere, fara a prevedea sanctiuni pentru acesta in cazul in care nu-si indeplineste obligatia.
"In al treilea rand, din interpretarea sistematica a prevederilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 si ale alin. (10) al art. 109 din legea criticata rezulta ca acesta din urma adauga noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contraventiei, distinct de cele prevazute de cadrul general in materie.
Or, in conditiile in care respectarea acestor cerinte nu tine doar de conduita agentului constatator, ci depinde chiar de un tert (amplasarea de panouri de semnalizare de catre administratorii drumurilor), consideram ca ipoteza normativa de la alin. 10 al art. 109 din legea criticata contravine principiului securitatii raporturilor juridice prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie", potrivit Administratiei Prezidentiale.
