Pe aceeași temă
El și-a exprimat temerea că economia ţării sale va fi afectată de „contramăsuri” româneşti.
„Regret profund decizia guvernului federal austriac de a bloca aderarea la Schengen a României şi Bulgariei. Este adevărat că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza numărului foarte mare de solicitanţi de azil. Dar blocarea în Schengen nu contribuie cu nimic la o găsirea unei soluţii. Dimpotrivă, acum sancţiunile pentru economia austriacă sunt alimentate de contramăsurile româneşti. Putem depăşi provocările din domeniul zborurilor şi al migraţiei doar împreună cu partenerii noştri din UE. Sper că o soluţie prin dialog va fi posibilă în curând”, a transmis preşedintele Alexander Van der Bellen într-o serie de trei mesaje postate vineri pe Twitter.
Preşedintele Austriei face parte din altă familie politică decât cancelarul conservator Karl Nehammer. Alexander Van der Bellen provine din rândul Verzilor, care sunt parteneri minoritari la guvernare şi care nu au fost de acord cu decizia cancelarului şi al ministrului său de interne, Gerhard Karner, de a bloca aderarea României la Schengen.
Deși, teoretic, încredințat cu putere mare de Constituție, în practică, președintele Austriei acționează, în cea mai mare parte, doar ca figură ceremonială. Președintele Austriei este ales în mod direct prin vot universal o dată la fiecare șase ani. Poate fi reales o singură dată.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="de" dir="ltr">Ich bedaure die Entscheidung der österreichischen Bundesregierung, den <a href="https://twitter.com/hashtag/Schengen?src=hash&ref_src=twsrc%5Etfw">#Schengen</a>-Beitritt Rumäniens und Bulgariens zu blockieren, außerordentlich.<br><br>Richtig ist, dass Österreich aufgrund der sehr hohen Anzahl an Asylwerber:innen in einer schwierigen Situation ist. (1/3)</p>— A. Van der Bellen (@vanderbellen) <a href="https://twitter.com/vanderbellen/status/1601169667179311107?ref_src=twsrc%5Etfw">December 9, 2022</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
Încăpăţânarea Austriei de a bloca aderarea României la Schengen, în ciuda faptului că toate celelalte state UE au sprijinit extinderea spaţiului de liberă circulaţie şi la România, a fost interpretată de analiştii politici ca având o motivaţie electorală. Partidul OeVP al cancelarului Nehammer se confruntă în ianuarie cu alegeri dificile în Austria Inferioară, unde sondajele plasează partidul pe al treilea loc, pierzând teren în favoarea extremei dreapta, care are un discurs anti-imigraţie.
Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
Veto imoral
Pressa austriacă scrie că votul „împotrivă” al Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale, scrie Kurier.
Votul a fost „imoral și fără argumente”, potrivit jurnliștilor de la Kurier. Se pare că din cauza jocurilor politice și a manevrelor de campanie.
Ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) a apărat refuzul Austriei la aderarea la Schengen a României și Bulgariei, având în vedere numărul mare de treceri ilegale a frontierei. „Este greșit dacă un sistem care nu funcționează în multe locuri să fie extins”, a spus Karner la întâlnirea miniștrilor de interne din UE de ieri.
Potrivit ministrului de Interne, în acest an au fost peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră în Austria, dintre care 75.000 nu au fost înregistrate. Karner s-a exprimat în favoarea amânării votului.
O întrebare vine de la fostul secretar de stat în Ministerul de Externe austriac, Hans Winkler: „Austria mai are un ministru de Externe?”, se întreabă politicianul care continuă „acum relațiile cu România și Bulgaria se duc la gunoi, iar Austria se izolează de restul Uniunii Europene. Ce spune Camera de Comerț a Austriei și băncile? Aceste țări sunt chiar lipsite de importanță?"
Ministrul de externe Alexander Schallenberg nu a comentat încă personal, dar o purtătoare de cuvânt a ministerului său a făcut-o: ambasadorul a folosit conversația „pentru a prezenta încă o dată poziția Austriei cu privire la extinderea Schengen și pentru a sublinia că poziția Austriei nu este în niciun caz împotriva României (și Bulgariei)”. De asemenea, Austria recunoaște în mod explicit „eforturile cuprinzătoare ale României”, a subliniat purtătorul de cuvânt.
De asemenea, trebuie menționat că extinderea Schengen este „nu o chestiune politică, ci o chestiune a securității Europei și a cetățenilor europeni”. „Protecția funcțională a frontierelor externe ale UE este o condiție prealabilă esențială pentru extinderea spațiului Schengen”.
În mod evident, nu este cazul în momentul în care aproximativ 75.000 din cele aproximativ 100.000 de cereri de azil din Austria sunt depuse de persoane care anterior nu erau înregistrate nicăieri. „Chiar dacă au trecut prin mai multe state membre Schengen sau state asociate Schengen”, a spus Ministerul de Externe de la Viena.
