Pe aceeași temă
Toomas Hendrik Ilves, preşedintele Estoniei, solicita Alianţei Nord-Atlantice stationarea permanenta de trupe pe teritoriul tarii sale, pentru a descuraja actiunile Rusiei in zona. Presedintele considera ca Estonia ar putea deveni locul unei noi crize de genul celei din Ucraina, relateaza Gandul.
"Am observat o intensificare dramatică în luptele" din estul Ucrainei, "am observat exerciţii de amploare la frontierele noastre, am remarcat un nivel sporit al retoricii ostile şi ameninţătoare, în care Estonia nu este nominalizată separat, dar facem parte dintr-un grup de ţări care sunt menţionate în mod ameninţător", enumeră preşedintele cauzele îngrijorării sale faţă de intenţiile Rusiei.
NATO nu a staţionat pana acum unităţi de luptă permanente în statele baltice, "actul fondator" pe care l-a semnat cu Rusia în 1997 interzicând staţionarea permanentă de trupe la est de Germania. In Estonia exista momentan o singură companie americană de infanterie, de 150 de militari.
În opinia presedintelui eston, situatia din regiune s-a schimbat faţă de condiţiile din 1997 şi îndemană NATO să staţioneze permanent cel puţin o brigadă în statele baltice. "O sută cincizeci de militari nu este mult, aşa că noi credem că staţionarea unor trupe suplimentare este rezonabilă. Avem exerciţii, dincolo de frontieră, la care participă 40.000 până la 80.000 de militari. În pofida acestui lucru, noi suntem acuzaţi de escaladarea situaţiei - sau Statele Unite, pentru că sunt singurele care au trupe pe teren -, iar Rusia afirmă că va fi nevoită să adopte contramăsuri", denunţă Ilves.
Ilves nu se simte asigurat de forţa de reacţie ultrarapidă de 5.000 de militari, promisa de liderii statelor NATO la Summitul din Ţara Galilor : "Va ajunge aici în cât timp? O săptămână? Cinci zile?", întreabă el. "Dacă te uiţi la exerciţiile vecinului nostru (Rusia), sunt instantanee. Sunt aici şi se termină în patru ore", a apreciat el.
Presedintele eston crede că NATO va interveni să apere Estonia, altfel, "în momentul în care Alianţa eşuează în aplicarea apărării colective (...) s-a terminat". O abandonare a Estoniei pe mâna Rusiei înseamnă, argumentează el, sfârşitul NATO, un lucru care nu se va întâmpla, deoarece "nicio ţară nu se va mai simţi sigură după aceea".
