Pe aceeași temă
Presedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Strategia Nationala de Aparare a Tarii in Parlament. Seful statului a solicitat, de asemenea, sa se adreseze Legislativului, pe aceasta tema, in sedinta reunita din 22 iunie.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, “preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis vineri, 12 iunie a.c., Parlamentului României, Strategia Naţională de Apărare a Ţării. Totodată, domnul Președinte Klaus Iohannis a transmis Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și Președintelui Camerei Deputaților, domnul Valeriu Zgonea, în conformitate cu prevederile Art. 88 din Constituţia României, republicată, solicitarea de a adresa Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Națională de Apărare a României, în ședința reunită a celor două Camere, luni, 22 iunie a.c., începând cu ora 17.00”.
Strategia nationala de aparare a Romaniei mentioneaza indirect Federatia Rusa inca de la prima pagina: "Schimbarea de paradigma la nivel global se caracterizeaza prin cateva evolutii de care trebuie sa tinem cont in elaborarea unei noi Strategii. Romania se afla intr-o regiune care a fost mult timp caracterizata de prezenta unor conflicte inghetate. Astazi regiunea este marcata de conflicte active si de o deteriorare a relatiilor dintre NATO si Federatia Rusa. Prezenta zonelor de conflict in regiune ridica in mod direct si problema securitatii cetatenilor romani."
Discutiile pe tema Strategiei nationale de Aparare
(Foto: Administratia Prezidentiala)
Referintele la Rusia continua: "Contestarea tot mai frecventa a regimului international al tratatelor si intelegerilor privitoare la inarmare, la desfarsurarea si stationarea de forte si capacitati militare si la masurile de crestere a increderii si securitatii la nivel regional si international poate accentua fragmentarea, diviziunile si clivajele, generand reconfigurarea turbulenta la nivelul relatiilor internationale."
In continuare, in Strategie se arata ca "Un actor important in spatiul european si euroatlantic este Federatia Rusa. Actiunile acesteia in regiunea Marii Negre, incalcarea normelor de drept international, punerea in discutie a ordinii internationale, conservarea conflictelor inghetate si anexarea Crimeii au readus in atentia NATO atat indeplinirea misiunii ei fundamentale, apararea colectiva, cat si validitatea aranjamentelor de securitate incheiate cu Rusia la sfarsitul secolului XX".
In sectiunea dedicata "Mediului de securitate regional" referintele la pericolul reprezentat de Rusia continua in termeni si mai lipsiti de echivoc: "Federatia Rusa incearca sa-si consolideze statutul de putere in plan regional, actiunile sale afectand stabilitatea regionala si parcursul european al Ucrainei, Republicii Molodova si Georgiei".
Rusia este mentionata si in legatura cu securitatea energetica a Romaniei: "Arhitectura energetica regionala poate suferi mutatii determinate de eventuale sincope in valorificarea resurselor energetice din arealul pontic si dezvoltarea unor proiecte energetice concurente celor sustinute de Uniunea Europeana si Romania".
Ungaria lui Victor Orban este de asemenea mentionata: "Punerea sub semnul intrebarii a sistemului de valori liberale, deerapajele de la normele statului de drept, tendintele autoritariste in exercitara puterii, exacerbarea discursului nationalist si populist determina crestarea instabilitatii regionale si diminuarea sentimentului de securitate in zona".
Federatia Rusa – principala amenintare
Strategia de Aparare plaseaza Federatia Rusa pe primul loc la capitolul "Amenintari" la adresa apararii si securitatii Romaniei, desi nu o mentioneaza explicit:
"Actiunile destabilizatoare din vecinatatea estica genereaza provocari majore pentru securitatea spatiului euro-atlantic, creand instabilitate regionala si posibile fenomene negative, printre care migratie, criminalitate organizata, insa si afectarea potentialului de dezvoltare economica.
Perpetuarea conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre si instabilitatea din Balcanii de Vest creeaza presiuni suplimentare asupra Romaniei. Tensiunile interetnice si dezechilibrele regionale in statele din proximitate pot conduce la declansarea unor conflicte regionale.
Distorsiunile de pe pietele energetice si proiectele concurente ale unor actori statali sau non - statali afecteaza eforturile Romaniei de asigurare a unui nivel suficient al securitatii energetice.
Amenintarile cibernetice lansate de entitati ostile, statale sau non-statale, asupra infrastructurilor informationale de interes strategic al institutiilor publice si companiilor, atacurile cibernetice desfasurate de grupari de criminalitate cibernetica sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afecteaza direct siguranta nationala".
Coruptia nu mai este considerata o amenintare majora la adresa securitatii
Strategia de aparare se vorbeste putin despre pericolul reprezentat de coruptie. Printre "Interesele nationale de securitate", gasim si "apararea si consolidarea democratiei constitutionale si a statului de drept", dar nimic despre coruptia ca amenintare majora la adresa securitatii statului.
La un alt punct figureaza, totusi,"buna functionare a justitiei si asigurarea ordinii de drept" sau "inalturarea deficientelor care afecteaza buna guvernanta, intarirea capacitatii administrative, protejarea procesului decizional fata de influenta si/sau actiuni nelegitime sau netransparente".
Referintele la coruptie apar doar in doua locuri. La capitolul "Riscuri" la adresa securitatii nationale, intr-unul din puncte se arata: "Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romaniei poate fi generata de persistenta dificultatilor economice, proliferarea economiei subterane si a coruptiei, evaziunea fiscala, precaritatea infrastructurii, dar si de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene si gradul scazut de rezistenta fata de turulentele majore de pe pietele externe, mai ales pe zona financiar - bancara".
La capitolul Vulnerabilitati este indicata, pe ultimul loc, coruptia: "coruptia vulnerabilizeaza statul, genereaza prejudicii economiei si afecteaza potentialul de dezvoltare a tarii, buna guvernanta, decizia in folosul cetatenilor si comunitatilor, precum si increderea in actul de justitie si in institutiile statului. In plan extern, persistenta coruptiei are impact negativ asupra credibilitatii si imaginii tarii noastre".
