Pe aceeași temă
"În urmă cu 26 de ani, la Timişoara s-a strigat în stradă “Libertate”! În acea zi istorică, timişorenii au declarat, prin acţiunea lor temerară, dictatura vinovată de cei 45 de ani de teroare. Din curajul şi determinarea lor s-a născut Revoluţia română, care a condus în câteva zile la prăbuşirea regimului comunist. Astăzi, se cuvine să ne îndreptăm gândurile către cei care au făcut sacrificiul suprem şi să nu uităm că lor le datorăm libertatea şi democraţia", se arată în mesajul preşedintelui, postat pe Facebook.
Protestele de la Timișoara au început pe 16 decembrie, când locuitorii orașului au ieșit pe stradă, după câteva zile în care mai mulți susținători ai lui Laszlo Tokes s-au adunat în fața casei acestuia.
Acesta este considerat momentul de început al Revoluției Române din 1989.
La Timişoara au murit peste 90 de persoane și peste 370 au fost rănite.
Anul acesta, comemorarea eventimentelor de la Timișoara vin după clasarea dosarului revoluția Română.
Este vorba despre dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, transmite Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati, dupa cum urmeaza:
- 25 de generali;
- 114 ofiteri;
- 13 subofiteri;
- 36 de militari in termen;
- 87 de civili.
In celelalte dosare, mai arata Parchetul, au fost dipuse solutii de netrimitere in judecata dupa ce au fost constatate “cauze care au impiedicat punerea in miscare a actiunii penale”.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”.
Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”.
Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
