Pe aceeași temă
Vă prezentăm textul solicitării Uniunii Agențiilor de Publicitate din România:
Suntem cu toții de acord ca publicitatea trebuie să respecte anumite standarde profesionale și etice și UAPR a militat întotdeauna în acest sens, în discuțiile cu membrii săi dar și cu autoritățile. Cu toate acestea, câta vreme un set de produse și servicii sunt distribuite legal și sunt clar reglementate, cum este cazul publicității la medicamente eliberate fără prescripție medicală și la farmacii, limitarea comunicării nu se justifică.
Ne afirmăm în acest sens disponibilitatea de a colabora cu autoritățile pentru a clarifica eventualele confuzii dintre medicamentele eliberate fără prescripție medicală și suplimentele alimentare și pentru armonizarea cadrului legislativ ce reglementează comunicarea pentru fiecare categorie în parte.
Dezbaterile și luările de cuvânt din plenul Senatului au arătat bunele intenții ale senatorilor și dorința de a proteja populația de publicitatea înșelătoare și de riscul automedicației. Trebuie spus însă că legislația existentă reglementează strict publicitatea la medicamentele eliberate fără prescripție medicală, publicitatea comparativă și publicitatea înșelătoare (Legea 95/2006, Legea 148/2000, cap. II, Decizia CNA 220/2011, OMS 194/2015, Directiva 2001/83/CE), așadar supra-reglementarea și limitarea comunicării sunt măsuri disproporționate. Privitor la automedicație, potrivit statisticilor europene, România are una dintre cele mai scăzute rate de automedicație din Europa.
Departe de a avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a populației, propunerea senatorului Alexandru Vegh (UDMR), are ca efect negativ restrângerea accesului la informații și limitarea dreptului consumatorului de a se informa asupra produselor și serviciilor farmaceutice disponibile pe piață. Impactul negativ al acestei propuneri este unul considerabil și pe plan financiar.
Veniturile la bugetul de stat se vor diminua prin reducerea încasărilor din industria de media și comunicare și prin restrângerea activității în industria farmaceutică.
În logica acestui proiect de lege, ne putem aștepta oricând ca Parlamentul României să justifice, în numele binelui public, îngrădirea accesului la informații, limitarea și chiar cenzurarea fluxului de informații din orice domeniu.
***
Propunerea legislativa prin care publicitatea explicita pentru medicamente este interzisa a fost adoptata luni de Senat, cu 100 de voturi pentru si sapte impotriva, in calitate de Camera decizionala.
În Camera Deputatilor, prima camera sesizata, legea a fost adoptata tacit.
"Se interzice publicitatea explicita pentru produsele medicamentoase difuzata in cadrul programelor de televiziune si radiodifuziune. Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului. (...) Este interzisa publicitatea pentru farmacii, difuzata in cadrul programelor de radio-tv, care induce ideea ca farmacia respectiva reprezinta un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum si publicitatea la farmacii care reprezinta publicitate mascata la medicamente", se arata in propunerea legislativa initiata de senatorul UDMR Vegh Alexandru si adoptata de Parlament.
Legea a plecat la Cotrcoeni, pentru a fi promulgată de catre presedintele Klaus Iohannis. Acesta poate retrimite legea inapoi, Parlamentului, pentru rediscutare.
