Pe aceeași temă
Publicatia belgiana Mondiaal Nieuws deschide editia online de luni cu articolul intitutlat "7 lucruri absurde despre Presedintia Romana a UE", informează Ziare.com.
"Coeziunea, o valoare comuna europeana - acesta este motto-ul ales de Guvernul Romaniei pentru urmatoarele 6 luni. In acelasi timp, abia poate sa asigure coeziune in interiorul sau si incearca sa forteze o amnistie generala. Guvernul Romaniei a ales coeziunea ca motto al presedintiei europene, dar face tot ce poate sa se asigure ca inclusiv frauda cu fondurile care ar trebui sa asigure acesta coeziune ramane nepedepsita", isi incep belgienii articolul.
Ei prezinta pozitiile exprimate de liderii UE, amintind ca Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, s-a aratat circumspect in ce priveste capacitatea Guvernului Romaniei de a pune deoparte interesele personale pentru binele comun european.
E amintit si discursul tinut in limba romana de Donald Tusk, presedintele Consiliului European, jurnalistii sesizand ca acesta nici nu s-a mai adresat guvernantilor, ci direct cetatenilor si activistilor romani.
„Depinde doar de voi daca politica romaneasca va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. Celor care isi imagineaza ca in Uniunea Europeana e un semn de putere sa actionezi in afara regulilor convenite si sa gasesti scurtaturi, le spun ca se insala. Celor care fac eforturi pentru a apara valorile europene, libertatea si drepturile noastre, le spun: continuati lupta!", e citat Tusk.
Iar activistul Mihai Matei a vorbit cu cei de la Mondiaal Nieuws, simtindu-se vizat de mesajul lui Tusk: "Aceasta referinta clara la tentativele Guvernului de a submina justitia si statul de drept m-a lovit in inima. Sunt rusinat. Tot potentialul frumoasei noastre tari ar fi trebuit sa ajunga la un punct culminant acum la 12 ani de la aderare, prin aceasta presedintie care este irosita din cauza liderilor politici corupti care nu-si urmaresc decat propriile interese. Nu vom mai primi o astfel de sansa in urmatorii 15 ani".
Pornind de la aceasta imagine de ansamblu, jurnalistii belgieni au analizat contextul in care se desfasoara Presedintia Romana a UE si au identificat cateva situatii pe care le considera de neinteles.
1. Guvernul Romaniei vrea sa adopte o ordonanta de urgenta care i-ar amnistia pe politicienii condamnati
Ei arata cum lunea trecuta, "la 11 zile de la ceremonia de preluare a presedintiei UE unde s-au rostit cuvinte mari precum coeziune si solidaritate, ministrul Justitiei Tudorel Toader a anuntat ca are in plan ordonanta ce ar face sa dispara sute de dosare de coruptie".
"Incredibil! Romanii merita stat de drept", a declarat idignat vicepresedintele Comsiiei Europene, Jyrki Katainen.
Ministrul de Externe Teodor Melescanu (ALDE) a explicat ca amnistierea politicienilor condamnati pentru coruptie este o "solutie alternativa" la problema supraaglomerarii inchsiorilor.
"Cu acest argument absurd, guvernul roman apara ceea ce e de neaparat", scriu belgienii.
2. Presedintele partidului de guvernamant a dat in judecata Comisia Europeana, fiind anchetat pentru frauda cu fonduri UE
Un alt lucru greu de digerat de europeni e faptul ca presedintele partidului care asigura, prin Guvern, conducerea UE, e anchetat pentru frauda cu fonduri europene si a dat in judecata Comisia Europeana pentru a scapa de dosar.
„Pentru a asigura stabilitatea UE, trebuie sa eliminam diferentele economice dintre regiuni. Ultimul lucru de care are UE nevoie e de noi fragmentari in constructia europeana si slabirea rolului la nivel global”, mai spunea Melescanu saptamana trecuta la Bruxelles.
Politicienii romani din cele mai inalte functii au folosit fondurile care ar trebui sa asigure dezvoltarea si eliminarea acestor diferente pentru propria imbogatire. In ultimii 2 ani, OLAF a desfasurat 32 de investigatii de frauda cu fonduri UE in Romania.
Unul dintre suspecti este nimeni altul decat Liviu Dragnea, liderul PSD si cel mai puternic om din Romania, condamnat de doua ori pentru coruptie", explica jurnalistii belgieni, si adauga ca Dragnea nu a fost prezent la Ateneu, insa alti politicieni condamnati, precum fostul premier si lider PSD Adrian Nastase, au fost invitati si prezenti la ceremonie, chiar in loja VIP-urior, alaturi de vicepresedintele CE Frans Timmermans.
Ei o citeaza si pe activista Elena Calistru, care le explica dosarul: "Cand Dragnea a devenit ministru al Dezvoltarii Regionale a dat o ordonanta de urgenta prin care amenzile au fost platite de la bugetul de stat. Dragnea si-a folosit pozitia pentru propriile interese infractionale. Practici mafiote cu bani de la contribuabilii romani si europeni. Acum, Dragnea incearca sa anuleze raportul OLAF invocat in proces".
"In plina presedintie romaneasca a UE, presa internationala scrie cum seful partidului de guvernamant a dat in judecata Comisia Europeana, cu care Guvernul trebuie sa conlucreze pentru o presedintie de succes", e a doua aberatie identificata de belgieni.
3. Guvernul roman vrea sa schimbe definitia coruptiei si a abuzului de putere
In iunie 2018, Parlamentul roman a votat un amendament la Codul Penal care sa dezincrimineze faptele de care este acuzat Liviu Dragnea, astfel ca acesta ar scapa de acuzatii si de o eventuala pedeapsa, e a treia aberatie care i-a socat pe belgieni.
Ei noteaza ca aceste modificari legislative ar limita cu mult abilitatea procurorilor de a investiga si inculpa coruptia la nivel inalt.
Bruxellesul a transmis recomandari care sa opreasca aceste modificari si in octombrie anul trecut premierul Viorica Dancila chiar a fost chemata in plenul Parlamentului European pentru a raspunde ingrijorarilor.
Publicatia aminteste de discursul extrem de dur al prim vicepresedintelui CE Frans Timmermans, in care a avertizat ca vor fi folosite toate instrumentele pentru a fi asigurata respectarea tratatelor europene, dar si replica defensiva a Vioricai Dancila, care a transmis ca Parlamentul nu face legi pentru politicienii europeni, ci pentru cetatenii romani.
"'Asta e ceea ce vor oamenii', a spus Viorica Dancila. Insa la scurt timp chiar Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat unele dintre 'dorintele poporului' drept neconstitutionale iar acum Parlamentul trebuie sa le revizuiasca".
Jurnalistii belgieni precizeaza si ca Timmermans este din aceeasi familie politica europeana ca si Dancila si Dragnea: S&D, insa remarca faptul ca grupul european nu ia atitudine fata de colegii romani. De cealalata parte, remarca faptul ca europenii din ALDE, in frunte cu Guy Verhofstadt, au avut opinii transante in legatura cu partidul-partener de colaitie al PSD, ALDE.
"Reforma sistemului de justitie, a Codului Penal, trebuie sa respecte recomandarile Consiliului. Romanii de la ALDE mi-au promis ca vor avea grija sa se intample asa. Daca nu o vor face, nu au ce cauta in familia noastra politica", e citat Verhofstadt.
4. Guvernul roman incearca sa inlocuiasca sefii institutiilor anti-coruptie cu "prieteni politici"
Publicatia belgiana trece in revista si actiunile de indepartare a Laurei Codruta Kovesi de la DNA, dar si cele impotriva procurorului general Augustin Lazar.
"Cea mai importanta institutie anticoruptie este DNA. Laura Codruta Kovesi a condus aceasta institutie, insa pe 9 iulie 2018 ministrul Justitiei a fortat revocarea sa, dupa ani in care a strans dovezi impotriva a sute de politicieni corupti, inclusiv Liviu Dragnea", scrie publicatia, care noteaza si ca acum Kovesi candideaza pentru postul de procuror sef al nou-infiintatului Parchet European. "Daca va obtine functia, Kovesi va putea in continuare sa il investigheze pe Dragnea".
E amintit si faptul ca DNA in continuare nu are un sef, dupa ce s-a incercat fortarea numirii la varful institutiei a Adinei Florea.
"Florea a criticat munca depusa de Kovesi. Mai mult, ea vine din teritoriu si nu are experienta in anchetarea marilor cazuri de coruptie. A si spus ca obiectivul ei este 'sa respecte vointa Parlamentului'", scriu jurnalistii.
"Guvernului roman nu pare sa-i pese de ce spun Comisia Europeana si institutiile judiciare nationale. (...) Pare ca presedintele Iohannis incearca sa apere democratia in fata unui guvern autoritar", comenteaza ei situatia, amintind si ca acum Comisia Europeana ia in calcul sa conditioneze alocarea de fonduri europene de respectarea statului de drept.
"Romania va conduce acum negocierile pe bugetul multianual. Asta duce la o situatie absurda si ineficienta", concluzioneaza Mondiaal Nieuws.
5. Romania nu mai intruneste conditiile de stat membru UE, dar militeaza pentru aderarea altor state
"Romania si Bulgaria nu erau pregatite total in 2007 sa devina membri UE, asa ca inca se afla sub supravegherea Comisiei Europene, prin MCV. Acest mecanism asigura ca cele 2 tari nu fac pasi inapoi in ce priveste reformele. Dar asta se intampla acum.
Romania nu mai indeplineste conditiile de aderare, insa a anuntat ca una dintre prioritatile mandatului este sa asigure aderarea si altor tari din Balcanii de Vest la blocul comunitar", scriu belgienii despre ceea ce identifica drept a 5-a aberatie a Presedintiei Romane.
6. In timpul presedintiei europene, Dragnea isi elimina criticii
La sfarsitul anului trecut, Juncker a atras atentia ca certurile poitice de la nivelul Guvernului roman arata ca Romania nu poate functiona ca un stat unit care sa contribuie la politicile europene. Chiar au fost certuri legate de cine ar trebui sa asigure presedintia UE - premierul, social-democratii sau presedintele.
Acum, ca presdintia a inceput, fisurile din PSD continua sa se adanceasca. Romania are un comisar european pentru politici regionale, Corina Cretu. Acum cateva zile ea a anuntat ca pleaca din PSD in partidul lui Victor Ponta, lucru previzibil avand in vedere ca ea a criticat PSD si, la randul sau PSD a atacat Comisia si pe prorpiul comisar, prezinta Mondiaal Nieuws situatia.
"PSD isi impune oamenii in functiile de la varful partidului si Guvernului. Dragnea a dat jos doi premieri in ultimii 2 ani, pentru ca acestia nu ii respectau intru totul planurile", mai scriu jurnalistii, care amintesc despre scandalul cu numirea ministrilor de la Transporturi si Dezvoltare Regionala, in care "Dragnea incearca sa isi impuna oamenii care vor avea grija de interesele sale persoanale".
7. Capacitatea guvernului roman de a gestiona marile dosare europene e pusa la indoiala
In cele din urma, Mondiaal Nieuws noteaza ca masurile PSD si ale Guvernului pun sub semnul intrebarii capacitatea de a gestiona dosarele grele europene care sunt acum pe masa UE.
Publicatia o citeaza pe Elena Calistru pentru a explica situatia: "PSD a inlocuit multe persoane pe functii administrative cu prieteni politici. Au facut asta dupa ce protestele masive din 2017 au pornit dupa ce persoane apropiate situatiei au alertat presa si ONG-urile in legatura cu planurile guvernului de atunci de a emite ordonantele pentru amnistie si gratiere.
Astfel au disparut expertii din administratie si oamenii pe care i-au pus in loc trebuie sa gestioneze cele mai dificile dosare din istoria recenta a UE: Brexitul, alegerile europarlamentare, negocierea bugetului multianual".
Publicatia o lasa tot pe activista sa traga concluzia articolului: "Dupa 12 ani de cand suntem membri UE, chiar am fi putut sa ne lasam amprenta in ceea ce va deveni Europa in viitor. Marea dezamagire este ca guvernul nostru nu are dorinta politica si nici expertiza de a fructifica in urmatoarele 6 luni aceasta oportunitate pentru Romania".
