Procurorii DNA: Modificările la legile Justiției, o formă de presiune asupra procurorilor

Pe aceeași temă

La Adunarea generală a procurorilor din cadrul DNA ce a avut loc în data de 28 august 2017, s-au pus în discuție propunerile de modificare a legilor justiției anunțate de Ministrul Justiției Tudorel Toader la data de 23 august 2017, în forma afișată pe portalul Ministerului Justiției

Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie fusese inițial programată pentru data de 31 august 2017, însă a fost devansată după ce procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat convocarea adunărilor generale de la nivelul parchetelor pentru analizarea propunerilor de modificare a legilor justiţiei.

Votul exprimat de procurorii participanţi la Adunarea generală referitor la propunerile discutate a scos în evidenţă că modificările la legile justiţiei în forma actuală reprezintă o formă de presiune asupra activităţii profesionale a procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie.

Concret, procurorii participanţi au respins în unanimitate următoarele propuneri ale ministrului Justiţiei:

-trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, considerată a fi de natură să aducă atingere independenței magistraților;

-modificarea nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor în caz (cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislaţia actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraţilor în caz de rea – credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislaţie privind răspunderea magistraţilor trebuie modificată)

-înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare;

-introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani şi cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Naţional al Magistraturii, care nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri;

-introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror, pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani);

-judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc;

De asemenea, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri:

-procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție;

-majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul D.I.I.C.O.T. și D.N.A., care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora;

-majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții;

-infirmarea soluţiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, care va limita independența funcțională a procurorilor;

-trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați;

-separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii;

Au fost votate de majoritatea procurorilor participanţi propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică şi la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanţele şi parchetele unde au funcţionat până la data pensionării.

Faţă de restul propunerilor conţinute în prezentarea PowerPoint afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei, procurorii nu şi-au exprimat votul pe considerentul că, fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu şi nu pot fi supuse unei analize riguroase.

Background

După Kovesi, și Lazăr îi convoacă la București pe toți procurorii generali din țară

Procurorul general Augustin Lazăr a convocat, pentru săptămâna viitoare, Consiliul procurorilor generali pentru a discuta pe tema modificărilor legislative anunțate recent de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Întâlnirea urmează să aibă loc marți, la ora 11,00, la sediul Parchetului General. Până atunci, la Parchetele din țară vor avea loc adunări generale ale procurorilor pe aceeași temă, transmite Agerpres.

Parchetele nu au primit de la MJ proiectul de lege inițiat de Tudorel Toader.

Ministrul Justiției a anunțat, vineri, că proiectul de modificare a legilor Justiției va fi trimis doar la CSM, nu și la DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Parchetul General a anunțat, miercuri, că "a luat act cu surprindere și îngrijorare" de modificările anunțate de ministrul Justiției, susținând că procurorii nu au fost consultați în prealabil.

"Ministerul Public a luat act cu surprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României", se arăta miercuri într-un comunicat al Parchetului General.

Tudorel Toader: Puteam trimite proiectul direct la CSM, să vă pun în fața faptului împlinit

Ministrul Tudorel Toader este nemulțumit că doar anumite propuneri ale sale de modificare a legilor Justiției au general reacții: "Am vazut luarile de pozitie focusate pe 2-3 propuneri, dar nu am vazut luari de pozitie referitoare la toate propunerile, si toate propunerile ne privesc pe toti".

"Inca tin proiectul de modificare sa vad luarile de pozitie la fiecare propunere in parte. Dupa ce am toate luarile de pozitie, o fi bine, n-o fi bine, dau forma finala proiectului de lege, si dupa aceea il trimit la CSM. Pana nu am toate exprimarile, toate luarile de pozitie cu privire la fiecare dintre propunerile formulate, nu dau drumul la proiectul de lege", a adaugat ministrul Justitiei, omițând să spună ceva despre faptul că baza de lucru pentru propunerile sale sunt doar niște cuvinte, rostite în conferința de presă, pentru că proiectul său nu e publicat nicăieri și nici nu a trimis proiectul până acum la vreo instituție, pentru simplul motiv că nu s-a consultat cu vreuna.

Intrebat de jurnalisti de ce nu a facut public proiectul de lege, ci doar cateva propuneri, Tudorel Toader a raspuns ca "Intr-un stat de drept nu faci experimente. Am preluat majoritatea propunerilor venite de la CSM la legea 317, una dintre cele 3 legi si nimeni nu poate sa spuna ca le-a vazut. Cele 3 legi au fost la CSM, s-au intors la Ministerul Justitiei, le trimit iar la CSM."

"Nu trimit proiectul de lege si la DNA, si la Parchet, si la DIICOT. CSM reprezinta si judecatorii si procurorii si coaguleaza opiniile. Nu uitati ca este un aviz consultativ (al CSM - n.red.). Va fi a treia runda de consultari cu CSM si se va da avizul final. Apoi eu ma duc in Guvern cu o propunere de proiect care se mai modifica, se mai adauga, apoi la Parlament, unde se fac modificari", a mai spus Tudorel Toader.

"Cele 3 legi au fost la CSM, s-au intors la Ministerul Justitiei, le trimit iar la CSM" pentru avizul final, a afirmat Tudorel Toader, adaugand ca ar fi putut sa faca public proiectul cand acesta intra in circuitul de avizare, la Guvern si la Parlament, dar "Intentia mea este ca aceasta lege fundamentala sa se bucure de cea mai mare dezbatere publica.

"Acele propuneri, 30-40 cate sunt, am preferat sa vina in fata dumneavoastra, sa le prezint, sa le pun in dezbatere publica. Inca tin proiectul de modificare sa vad luarile de pozitie la fiecare propunere in parte. Dupa ce am toate luarile de pozitie, o fi bine, n-o fi bine, dau forma finala proiectului de lege, si dupa aceea il trimit la CSM. Pana nu am toate exprimarile, toate luarile de pozitie cu privire la fiecare dintre propunerile formulate, nu dau drumul la proiectul de lege", spune ministrul Justitiei.

"Culeg toate reactiile, vedem care sunt solutiile finale, le inseram in proiectul de lege si trimitem proiectul la CSM. Eu am dorinta sa fie o lege asa cum romanii si-o doresc", a mai spus Tudorel Toader, care a tinut sa sublinieze ca "Nu sunt inregimentat politic, nu fac parte dintr-un partid."

Toader pune pe butuci independența magistraților și anulează reformele din Justiție

Ministrul Tudorel Toader a precizat inca de la bun inceput ca prin acest proiect se vor face modificari de fond, nu doar de forma. Proiectul initiat de Guvern vizeaza trei legi importante: Legea privind statutul procurorilor si judecatorilor, legea privind organizarea judiciara si cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Propunerile lui Toader sunt un atac extrem de periculos la independența Justiției, a magistraților. Cu modificările sale, Toader distruge toate reformele, chinuite și făcute cu enorme sacrificii, din 2004 încoace, de când ministru al Justiției a fost Rodica Stănoiu, deconspirată între timp ca fostă turnătoare a Securității cu numele de cod ”Sanda” și în mandatul căreia (guvernarea Năstase) au fost distruse cariere de magistrați din cauza controlului politic asupra Justiției. Unii dintre ei au fost chiar ajutați să se ”sinucidă”.
23 august 2917, miercurea neagră a Justiției postdecembriste

Principalele modificări propuse de Tudorel Toader vizează:

Propunerile cele mai semnificative
Majorarea vechimii necesare pentru promovare
Judecatorii pot participa la concurs pentru a dobandi un grad superior, dar daca raman la judecatorie sau parchet de pe langa tribunal, vor fi platiti pentru activitatea efectiva,
Functiile de conducere sa aiba un mandat de 4 ani, in loc de 3 in prezent.
Posibilitatea unui procuror de a trece in functia de judecator sau a unui judecator pentru a trece in functia de procuror
Separarea competentelor decizionale
Redimensionarea schemei de conducere la ICCJ
Procedura de numire in functiile de conducere la ICCJ
Procedura de numire la Ministerul Public
Eliminarea posibilitatii de mentinere in functie a magistratilor condamnati
Eliminarea posibilitatii mentinerii drepturilor locative chiar si dupa pensionare.
Eliminarea posibilitatii reincadrarii in functia de judecator sau procuror, dupa pensionare
Lege raspunderii magistratilor
Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de procurorul ierarhic inferior
Infiintarea unei directii specializate in cadrul Ministerului public, pe langa DNA si DIICOT, care sa aiba competenta exclusiva pentru faptele penale reclamate a fi fost comise de catre magistrati
Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura
Inspectia judiciara trece la Ministerul Justitiei
Admiterea la Institutul National al Magistraturii

TRANSMISIUNEA VIDEO, A I C I

LIVE TEXT (ziare.com)

In acest proiect de lege vorbim despre legile justitiei: 303, 304, 317, toate din 2004.
Nu vorbim astazi nici despre gratiere, nici despre amnistie, nici deespre abuzul sau neglijenta in serviciu, nici despre foaia de parcurs privind CEDO. Doar legile Justitiei.
Coincidenta sau nu, astazi se implinesc exact 6 luni de cand sunt ministru al Justitiei. Nu mi-am propus sa fac un bilant.
Este foarte important modul in care dvs veti reflecta prin canalele media principalele propuneri de modificare la cele 3 legi. E important modul in care vor fi dezbatute, intelese si transpuse in legislatia finala modificarile pe care le propunem.
Imi exprim speranta ca Guvernul va adopta proiectul, dupa care Parlamentul il va adopta prin procedura normala, nu e vorba de OUG.
De ce legile Justitie acum? Pentru ca fac parte din programul de guvernare si exista si legi speciale care coordoneaza activitatea DNA si DIICOT.
Aceste 3 legi au fost adoptate in 2004, au trecut 13 ani, intre timp Romania a devenit stat membru al UE si legislatia a fost in buna masura modificata si adaptata directivelor europene.
Saptamana trecuta a trecut prin guvern modificarea Codului penal cu privire la transpunerea directivelor privind confiscarea extinsa si prezumtia de nevinovatie.
As face o precizare referitoare la un discurs aparut in spatiul public: Nu ma grabesc sa dau replici, insa confiscarea extinsa este institutie de drept penal si se aplica pentru infractiuni, fapte penale, si nu pentru orice comportament ilicit. Daca ne-am fi referit la comportamente ilicite, aproape ca ne intorceam la fosta lege 18. Proiectul de transpunere are in vedere Directiva din 2014, fata de care eram in intarzierea transpunerii.
Propunerile formulate sunt in parametrii firescului, necesarului intr-un stat de drept, in care suntem egali cu totii si puterile sunt ine chilibru, se controleaza reciproc.
A fost pe deplin asigurata transparenta decizionala. Proiectul a plecat de la CSM in 2016, a venit in ianuarie anul acesta la MJ, intre timp a fost un ciclu electoral si pentru Justitie si pentru CSM, ministrul Iordache a trimis inapoi la CSM, ca actualul sa isi exprime punctul de vedere. CSM si-a exprimat punctele de vedere si a dat avizul pana in aprilie, a trimis proiectul la MJ. Separat am primit puncte de vedere si de la MP si ICCJ. Am luat in considerare in mare masura propunerile venite de la CSM, cele mai multe sunt referitoare la legea 317, pentru ca sunt tehnice.
Am dat forma finala dupa consultari, trimitem inapoi la CSM pentru a treia oara, spre avizare, nu spre consultare, primim proiectul, il trimitem la Guvern, apoi in Parlament si incepe procedura de legiferare.

PROPUNERI:

O prima propunere se refera la majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare si perioada in care un judecator, procuror, fusese avocat. Ar fi fost o dubla echivalare, ar fi promovat dupa un interval foarte scurt. CCR a dat o decizie. propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare la Tribunal 7 ani de activitate efectiva ca judecator. Aceeasi propunere si in privinta procurorilor: 7 ani vechime efectiva in functia de procurori pentru a promova la Parchetul de pe langa Tribunal, 8 ani pentru promovare la DIICOT sau DNA, perioada la care se adauga si celelalte conditii (comisie, interviu, grad de procuror de tribunal).
10 ani vechime efectiva pentru promovare la Curtea de Apel sau la parchetul de pe langa CA. 15 ani pentru a promova procuror la Parchetul de pe langa ICCJ, 18 ani vechime efectiva in functia de judecator pentru a promova la ICCJ. Si celelalte conditii (lipsa de sanctiuni, calificativ foarte bine etc).
Aceste conditii asigura un parcurs in cariera de magistrat fara a fi sarite anumite trepte, etape. Propunerea restabileste un echilibru intre activitatea prestata si salarizare.
Sunt multi judecatori si procurori care iau indemnizatii aferente gradului superior, dar desfasoara activitatea la judecatorie sau tribunal, ceea ce trebuie reglementat.
Modificarea mandatelor de conducere. In prezent sunt de 3 ani, in Romania regula e de 4 ani. Propunem ca mandatele sa fie tot de 4 ani.
Sunt principii ale Constitutiei conform carora nu sunt afectate mandatele in curs. Daca legea intra in vigoare la 1 ianuarie, mandatele in curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite, pentru ca ar fi impotriva deciziilor CCR.
Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se refera la cei care au functii astazi sau maine.
Comisiile de promovare. Astazi din comisii fac parte cadre universitare fara distinctie dupa grad. Am vazut comisii in care au participat asistenti universitari fara o bogata experienta profesionala. Propunerea priveste comisii din care sa faca parte un cadru didactic cu experienta profesionala prin grad cel putin de conferentiar sau profesor.
Alta tema, posibilitatea ca un procuror sa treaca in functia de judecator sau invers. La INM din 3-4000 de candidati, primul an e de pregatire comuna pentru cei 200 admisi, in anul 2 se specializeaza, se duc in practica spre stagiatura, dupa care se specializeaza din nou. Munca de procuror are o baza comuna cu cea de judecator, o pregatire comuna, dar dupa ce profesezi te specializezi. Procurorul e numai de penal, judecatorii sunt majoritari in rest. Prorpunerea noastra e de a respecta decizia CCR in in acest sens, dar mentinem posibilitatea ca un judecator sa treaca procuror si invers, dar nu oricand, ci doar la nivelul de parchet de pe langa judecatorie.
Separarea competentelor decizionale referitoare la cariera magistratilor - Sectia pentru procurori de la CSM sa decida in privinta carierei profesionale a procurorilor, sectia pentru judecatori - in privinta judecatorilor, iar CSM sa aiba competenta pe care o are azi, de a asigura independenta justitiei si de a desfasura celelalte activitati specifice.
Redimensionarea schemei de conducere la ICCJ - Are un vicepresedinte, un volum de activitate diversificat si bogat, activitati administrative multe, se considera ca e necesar un al doilea vicepresedinte.
Numirea in functii de conducere la ICCJ: - Partial se pastreaza. Presedintele ICCJ se numeste de presedintele Romaniei. Se modifica, propunerea nu o mai face plenul CSM, ci sectia pentru judecatori, raspunzand cerintei de mai sus: pentru judecatori sa decida judecatorii, pentru procurori - procurorii.
Numire la Ministerul Public: Pentru toate functiile (procuror general, adjuncti, DIICOT, DNA) sa decida sectia pentru procurori in baza aceluiasi principiu, la propunerea ministrului Justitiei, pe baza unei proceduri transparente, procurori cu vechime de 10 ani cel putin.
Se modifica faptul ca decide sectia pentru procurori, propunerea vine de la ministru.
MCV recomanda o procedura transparenta si neamestecul factorului politic.
De ce diferenta fata de judecatori? Procurorii sunt subordonati ierarhic, judecatorii nu sunt. procurorii se bucura de stabilitate, judecatorii de inamovibilitate.
Eliminarea mentinerii in functie a magistratilor condamnati pentru vatamare din culpa. Actuala lege lasa la atributia CSM. Un judecator care a comis o vatamare din culpa cum e vazut de cetatean? Nu e chestiune de apreciere, ci de constatare a unui fapt incompatibil cu statutul de magistrat.
Alta propunere se refera la mentinerea dreptului locativ si pentru mostenitorii magistratului, dupa deces. Daca contractul de inchiriere deriva din statutul de magistrat, inceteaza si consecinta. Vin tineri in sistem care au nevoi mari. Daca dai si nu le mai iei inapoi nici de la pensionar, nici de la mostenitori, inseamna ca unitatile locative sunt scoase si nu le mai ai. Propunerea noastra e de abrogare a acestei prevederi.
Reincadrarea cu avizul CSM - se incalca un principiu constitutional, Curtea a pronuntat multe decizii.
Legea raspunderii magistratilor: Acum avem un capitol de lege. Am propus mai multe modificari de natura sa reaseze pozitia juridica pe care o au magistratii in raport cu legea si cu cetatenii.
Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal in conditiile legii. E o chestiune de principiu. Se mentine prevederea constitutionala potrivit careia statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare. Daca o hotarare cauzeaza cuiva un prejudiciu, el sa aiba garantia ca are cine sa ii acopere prejudiciul. Statul preia raspunderea patrimoniala. E un principiu constitutional, o lege, chiar si organica, nu poate rasturna un astfel de principiu.
Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si e solidara cu raspunderea autorului faptei cauzatoare. Aici apare o modificare: solidaritatea in raspundere a celui care cauzeaza prejudiciul, alaturi de stat. Nu se inlatura raspunderea judecatorilor sau procurorilor care si-au exercitat functia cu neglijenta sau rea-credinta. Am propus abrogarea art. 6 din art. 96.
Alta modificare: dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat, statul se indreapta cu actiune in despagubiri impotriva judecatorului, procurorului care a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudiciu.
Noutatea? Statul se indreapta prin Ministerul Finantelor, spre deosebire de actuala prevedere care spune ca "statul se poate indrepta". Era facultativa.
Termenul de prescriptie prevazut in art. 96 este cel din dreptul comun. In prezent, el este de un an. Intr-un an, nicio hotarare judecatoreasca nu ramane irevocabila, intre timp se prescrie dreptul la actiune.
Multa lume a asteptat o lege a raspunderii magistratilor. Acest capitol, daca va fi mentinut in procedura de legiferare, raspunde cerintelor pe care societatea le are, ca sa nu avem obligatii financiare de despagubire, iar magistratul sa isi desfasoare in buna voie activitatile.
Respectam independenta justitiei, dar nu ii excludem de la raspundere pe cei care au comis erori.
Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate sa infirme solutiile adoptate de catre procuror: Astazi, solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate de superior numai pentru motive de nelegalitate, nu se intra pe temeinicia solutiei. O solutie vizand o posibila raspundere penala are componenta de legalitate si componenta de temeinicie.
Propunerea extinde temeiurile pentru care superiorul poate infirma solutia procurorului de caz si ii da participantului la proces un temei juridic in plus pentru a solicita verificarea si eventuala infirmare a solutiei date de procurorul de caz.
Infiintarea unei noi directii in MP care sa aiba competenta exclusiva de efectuare a urmaririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de magistrati.
Vom avea un corp specializat din 20 de procurori care sa ancheteze presupusele infractiuni savarsite de magistrati.
Membrii CSM trebuie sa se suspende din magistratura. Ei sunt demnitari, au in grija administrarea unei puteri dintre cele 3 si trebuie sa se ocupe exclusiv de atributiile de membru CSM, fara a mai activa la instantele de la care vin, pe durata mandatului.
Inspectia Judiciara trece la Ministerul Justitiei. In multe tari este la MJ, respectand independenta. Nu intra sub conducerea factorului politic. IJ are un rol foarte important, competenta de verificare a magistratilor vine ca o alta forma de independenta si asigura autonomia.
Admiterea la INM: Presupune stiinta de carte, dar in plus si o maturitate, o experienta de viata, o capacitate a magistratului de a intelege mecanismele vietii sociale. In multe tari nu se incredinteaza puterea judecatoreasca unui tanar de 23-24 de ani cat are cnd termina la noi INM.Cunosc bine mediul academic, dar vorbesc ca ministru. Propunem ca la INM candidatii sa aiba varsta de minim 30 de ani ei o experienta in profesiile juridice de cel putin 5 ani.
Judecatorii si procurorii vor fi supusi unei evaluari periodice.
Atat mi-am propus sa va prezint. Dorinta mea a fost si ramane sa transmit societatii care este mesajul, care sunt directiile propunerile de modificare a celor 3 legi.Sunt propuneri de fond, nu de forma, propuneri pe care le consideram firesti, necesare, normale, de natura sa asigure pozitionarea intre cele trei puteri ale statului, pentru a eficientiza si credibiliza actul de justitie.Probabil, intr-o saptamana voi prezenta foaia de parcurs pentru aplicarea hotararii CEDO si a celorlalte propuneri pe care le avem in lucru.Dupa ce trecem de pachetul pentru CEDO, dupa ce vom vedea ce se va putea face cu proiectul privind gratierea si cu cel privind modificarea CP cu privire la abuz si neglijenta, sunt convins ca e necesara o reevaluare a intregii legislatii, nu numai penala.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a discutat in luna iulie la Bruxelles cu vicepresedintele CE, Frans Timmermans, despre schimbarile pe care intentioneaza sa le aduca legilor Justitiei. El a anuntat atunci ca pachetul de legi va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmand ca ulterior sa fie trimis la Parlament, unde va intra in procedura legislativa pentru aprobare. Cel care l-a presat pe Tudorel Toader pentru a face grabnic modificari la legile Justitiei a fost presedintele PSD, Liviu Dragnea, direct vizat de unele dintre aceste legi, cum ar fi stabilirea pragului pentru abuzul in serviciu, din cauza dosarului in care e judecata si fosta sa sotie.